Sursa foto: Facebook/ FMI
După ce ieri Guvernul a publicat varianta completă a PNRR aprobat de Comisia Europeană, sunt direcții care au stârnit sau au alimentat din nou discuții. Dincolo de promisiunile care par exagerate precum renovarea energetică circa 4,3 milioane mp de blocuri și, respectiv, 2,3 milioane mp de clădiri publice, până în al doilea trimestru al anului 2026, cele mai multe reacții le stârnește decizia de renunța treptat începând cu 2025 la facilitățile fiscale pentru constructori.
Angajații din construcții din România sunt scutiți de plata impozitului pe venit, a CASS și a unei părți din CAS, așa că salariul minim brut în domeniu pornește de la 3.000 de lei. Ca și în cazul IT-iștilor, scutiți de impozitul pe venit, totul a fost făcut pentru a păstra muncitorii în țară.
Deși PNRR va fi implementat până la jumătatea lui 2026, Guvernul s-a angajat că va desființa facilitățile fiscale abia între 2025 și 2028, când, teoretic, o parte dintre investițiile din program ar fi terminate sau aproape terminate.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În ciuda termenului îndepărtat, specialiștii din sector critică aceste intenții, spunând că datorită facilităților din construcții mulți români s-au angajat în acest sector sau s-au întors în țară.
„Când s-a pornit cu facilitățile fiscale ale constructorilor, s-a gândit preîntâmpinarea plecării angajaților. Cifra de afaceri în 2019 a crescut cu 20%. În 2020 a crescut cu 25%. E stabilitate, nu prea mai pleacă oamenii. S-a semnat un acord pe 10 ani, de un guvern al României. Sunt oameni care au venit din Germania și Italia, nu mai este fluctuația din 2018. Nu e normal să se discute în fiecare an dacă rămân facilitățile”, spunea Valentin Petrescu, președintele Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT) la o emisiune TV.
Adriana Iftime, director general la Federația Patronatelor Societăților de Construcții (FPSC), afirmă că Ordonanța 114/2018 (care a stabilit facilitățile pentru sectorul construcțiilor, n.r.) a apărut într-un moment în care criza de forță de muncă din construcții adusese sectorul construcțiilor la circa 3,5% din PIB, înregistrându-se scăderi în toate domeniile, mai puțin în cel imobiliar.
Însă, dacă în 2018 în sector erau sub 320.000 angajați, în august 2021 se înregistrează aproape 420.000 de angajați, adică cu peste 100.000 mai mult, afirmă Iftime.
Potrivit Adrianei Iftime, propunerea din PNRR de reducere treptată a facilităților pe salarii în construcții începând cu 2025, în numele echității între bresle, este discutabilă.
„Dacă nu cresc salariile și în celelalte domenii cu o reducere corespunzătoare a fiscalității pe muncă, nu putem vorbi despre concurență loială într-o piață unică europeană, mai ales că fiscalitatea pe muncă situează România pe locul 2 în Europa cu cele mai mari taxe și impozite – circa 70%”, continuă aceasta.
Dar, este de părere directorul general al FPSC, dacă Ministerul Finanțelor dorește să reducă aceste facilități din 2022, eșecul PNRR, dar și al celorlalte programe este foarte ușor previzibil. Potrivit ei, vom asista din nou la creșterea exodului forței de muncă spre piețele occidentale unde sunt așteptați cu oferte de nerefuzat și unde vor realiza PNRR-uri pentru acele țări, iar România se va distanța și mai mult de țările dezvoltate. Marea Britanie a anunțat deja creșteri de salarii de 6,6% din 2022 și probabil că alte țări îi vor urma exemplul.
„Este simplu de imaginat că dacă la noi salariile, deja mult mai mici decât în Occident, vor scădea și mai mult în urma creșterii taxelor, acea sută de mii de angajați care a venit spre construcții în ultimii 2,5 ani va pleca imediat în număr cel puțin dublu. Sperăm că Guvernul să pună mai presus de orice rațiunea, să accepte principiile democrației și dialogului social, să stăm împreună și cu sindicatele la masă discuțiilor pentru a găși soluții realiste, viabile pentru bunul mers al economiei. Nu se poate realiza un proiect cu socoteli simpliste “tăiem aici ca să adăugăm în altă parte”, ci prin analize ale fenomenului investițional, luând în considerare urmările pentru orice măsură asumată. Construcțiile nu se realizează doar cu bani, ci și cu oameni, în egală măsură, oameni bine pregătiți . Altfel, PNRR va fi doar un vis frumos pe o hârtie”, mai spus Adriana Eftime.
Potrivit ei, PNRR, anunțat ca fiind un program al investițiilor, prevede aproape 17 miliarde de euro din totalul de 29,3 miliarde de euro pentru investiții: infrastructură, creșe, spitale, reabilitări rețele, reabilitări energetice etc., iar lucrările trebuie terminate până în 2026. (Anul 2021 și cel puțin jumătate din 2022 sunt pierduți). Nu trebuie neglijat că mai există și alte programe finanțate din fonduri europene, că mai există și programul Anghel Saligny etc.
De altfel, la fel spunea și arhitectul Bogdan Babici.
„Avem acest PNRR care va fi cel mai răsunător eșec din UE din cauza incapacității României de a atrage acei bani pe fondul incoerentei cadrului legislativ. Știu proiecte al căror proces de autorizare durează unul sau doi ani și noi avem la dispoziție patru ani ca să terminăm tot…”, spune el.
Iar lucrurile nu se termină aici. Nici avocații de la ONV LAW nu sunt de acord cu această idee a creatorilor PNRR.
“Măsura din PNRR cu privire la eliminarea facilitătilor fiscale are că scop creșterea veniturilor fiscale ale României, însă va conduce la o criză acută pe piață forței de muncă în domeniul construcțiilor și va încuraja muncă la negru , deci implicit e posibil că veniturile fiscale să scadă pe acest sector. Piața muncii nu a fost atât de afectată de pandemia de COVID în sectoare cum ar fi industria IT și construcțiile, care au fost mai reziliente tocmai datorită facilităților fiscale acordate. Eliminarea facilităților va conduce la o scădere a salariilor în construcții ceea ce poate atrage după sine fie exodul forței de muncă către vest fie va încuraja practicile des utilizate în domeniu înainte de aceste facilități. Pe de altă parte, în cazul în care constructorii vor încerca să păstreze nivelul salariilor la nivelul existent pentru a-și păstra forță de muncă care și așa este neîndestulătoare, vor suporta din buzunar diferența de 30% de reducere a salariilor. Urmarea este că vor fi forțați să mărească prețurile la manoperă, deci se vor mari și prețurile construcțiilor. În acest context, la elaborarea studiilor de fezabilitate pentru proiectele de investiții prevăzute în PNRR proiectanții vor trebui să țină cont de eventuale creșteri la prețul global al construcțiilor atunci când întocmesc devizul general”, susține Alina Bilan, Partener, ONV LAW, președinte Asociația Română pentru Dezvoltare Locală Durabilă (specialist achiziții publice utilități, construcții, infrastructură).
Părțile bune ale PNRR
Pe de altă parte PNRR are și părți considerate utile, totul depinde, însă de puterea de mobilizare a României, al cărei trecut nu prea dă speranțe. Dar, pe hârtie sunt lucruri bune, ca, de exemplu, intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, care va corela, simplifica și codifica într-un singur act normativ cel puțin 10 acte legislative din domeniile amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor.
Codul propune reducerea numărului de avize și acorduri și reducerea cu circa 50% a termenelor de avizare-autorizare a construcțiilor de către entitățile relevante, comparativ cu durata procesului la nivelul anului 2020 de la 270 de zile la 135 de zile pentru întregul proces de obținere a autorizațiilor de construire, măsurat conform Doing Business in Romania 2020 (Banca Mondială).
În PNRR se mai afirmă că până în trimestrul II 2026 se va finaliza renovarea energetică a cel puțin 2,3 milioane mp suprafață de clădiri publice și cel puțin 4,3 milioane mp suprafață de clădiri rezidențiale multifamiliale
De asemenea, apariția a cel puțin 8.000 de specialiști și lucrători din sectorul construcțiilor care au obținut o certificare de curs de scurtă durată pentru finalizarea cursurilor de formare în domeniul eficienței energetice și a minimum 200 de profesioniști, care au obținut o certificare pentru finalizarea instruirilor legate de eficiența energetică în domeniul clădirilor istorice.
Totodată, printre rezultate se mai numără crearea și operaționalizarea Registrului național al clădirilor, dezvoltarea de centre pilot pentru recuperarea materialelor de construcții istorice și reutilizarea lor; schimbarea legislativă în vederea consolidării seismice a clădirilor din România.