Slovacia, criticată pentru „efectul de intimidare” al modificărilor aduse legilor privind ONG-urile și presa publică / Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului cere ca liderii parlamentului slovac să frâneze modificările care ar putea fi „incompatibile” cu standardele UE

După ce Bruxelles-ul a respins reducerea barierelor în calea corupției, guvernul slovac, din ce în ce mai puțin liberal, este acum vizat de campania sa de a pune la punct ONG-urile, relatează POLITICO. Prim-ministrul de stânga-populist Robert Fico, care a revenit la putere în toamna anului trecut, și-a început cel de-al patrulea mandat la conducerea țării promițând să pună capăt epocii „supremației ONG-urilor” și să redirecționeze finanțarea acestora în altă parte. Promisiunea sa de a introduce o lege care să eticheteze ONG-urile drept agenți străini dacă sunt finanțate din străinătate a făcut ca GLOBSEC, cea mai mare conferință de securitate la nivel înalt din țară, să se mute la Praga în martie.

Amendamentul se află în prezent în a doua lectură în legislativul de la Bratislava.

Acum, Consiliul Europei a intervenit. Comisarul pentru drepturile omului, Michael O’Flaherty, a scris marți conducerii Parlamentului slovac pentru a le cere deputaților să schimbe cursul legislației care ar stigmatiza ONG-urile și ar submina independența radiodifuzorului public al țării.

În scrisoarea sa, O’Flaherty s-a adresat vicepreședintelui Peter Žiga, din partea partidului Hlas (Vocea), coaliția de guvernare, împreună cu patru președinți de comisii, cerând parlamentului să respingă un amendament la legea privind organizațiile non-profit ca fiind potențial „incompatibil cu legislația UE, inclusiv pe motiv de interferențe nejustificate cu dreptul la libertatea de asociere”.

Acum, Consiliul Europei a intervenit. Comisarul pentru drepturile omului, Michael O’Flaherty, a scris marți conducerii Parlamentului slovac pentru a le cere deputaților să schimbe cursul legislației care ar stigmatiza ONG-urile și ar submina independența radiodifuzorului public al țării.

În scrisoarea sa, O’Flaherty s-a adresat vicepreședintelui Peter Žiga, din partea partidului Hlas (Vocea), coaliția de guvernare, împreună cu patru președinți de comisii, cerând parlamentului să respingă un amendament la legea privind organizațiile non-profit ca fiind potențial „incompatibil cu legislația UE, inclusiv pe motiv de interferențe nejustificate cu dreptul la libertatea de asociere”.

O’Flaherty a criticat, de asemenea, modificările propuse pentru radiodifuzorul public RTVS, care includ posibilitatea ca guvernul să nominalizeze persoane în consiliul său de conducere – în prezent, parlamentul alege toți cei nouă membri – și acordarea unui control mai mare asupra politicilor sale editoriale. El le-a cerut parlamentarilor să acorde „o atenție deosebită preocupărilor legate de faptul că anumite elemente ale proiectului de lege ar putea submina garanțiile pentru independența operațională sau editorială a serviciului public de radiodifuziune”.

Printre obiecțiile sale la legea ONG-urilor, O’Flaherty a citat o nouă regulă care impune ca organizațiile cu venituri anuale de peste 50.000 de euro să prezinte rapoarte detaliate privind sursele lor de finanțare, iar cele care primesc mai mult de 5.000 de euro anual din străinătate să se înregistreze ca „organizație cu sprijin străin”.

ONG-urile cu o astfel de finanțare ar trebui să se eticheteze ca fiind finanțate din străinătate în toate activitățile lor; cele care nu fac acest lucru ar putea fi dizolvate de către Ministerul de Interne fără proces judiciar.

„Aceste prevederi par să nu aibă garanții procedurale adecvate și să nu îndeplinească în mod suficient cerințele de necesitate și proporționalitate”, a scris O’Flaherty.