G4Media.ro

Și dacă Regatul Unit ar fi fost în continuare membru al UE?

Și dacă Regatul Unit ar fi fost în continuare membru al UE?

„Vrem să ne păstrăm banii!” / „Nici o liră pentru Bruxelles!” / „Fără bani britanici pentru leneșii din Sud!” / „Nu în Statele Unite ale Europei!”. Presa tabloidă britanică, de la ”The Sun” la ”The Telegraph” sau ”The Mirror”, s-a dezlănțuit de când Comisia Europeană a dezvăluit, pe 27 mai, proiectul său de „fond de stimulare”. Trebuie spus că planul propune nici mai mult, nici mai puțin decât mutualizarea unei părți din datoria generată de costurile de reconstrucție post-coronavirus și instituirea unei politici industriale dirijiste! Pe scurt, șoc și groază de cealaltă parte a Canalului Mânecii.

Presa de calitate nu s-a lăsat nici ea mai prejos: ”The Economist” denunță această federalizare crescută a Uniunii, acest „moment hamiltonian” fără nicio bază democratică. ”Financial Times”, la rândul său, ridiculizează această Uniune care se umflă mai ceva ca un balon: dacă zona euro (care oricum va dispărea, după cum predică Londra de 20 de ani) se îndatorează, este problema UE, dar Regatul Unit nu se va înhăma la această povară.

Faptul că Londra ar putea primi aproximativ 80 de miliarde de euro nu emoționează pe nimeni. Prim-ministrul britanic a anunțat imediat că acest fond de stimulare este o „linie roșie” și că va face uz de veto împotriva acestei nebunii care îi va împovăra țara pe termen lung, deoarece această datorie europeană se va întinde până spre treizeci de ani. Londra știe că va găsi consens la Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda, Suedia, Republica Cehă și țările baltice.

Un plan născut mort

Evident, este vorba despre o simplă ficțiune politică, un „what if”, căci Brexitul a avut loc deja la 31 ianuarie. Dar la Bruxelles nimeni nu se îndoiește nicio clipă că, dacă Regatul Unit ar mai fi fost încă membru, fondul de stimulare nu ar mai fi existat. Comisia probabil că niciodată nu ar fi îndrăznit să îl propună, știind că ar fi timp irosit în zadar. Pentru că, pentru britanici, Uniunea nu trebuie să fie mai mult decât o zonă de liber schimb, în care cel mai bun câștigă.

„Este clar că Regatul Unit s-ar fi opus, așa cum a făcut David Cameron în 2013 pentru a obține o reducere a bugetului”, nuanțează un diplomat european. ”Pe de altă parte, pe timpul lui Margaret Thatcher sau al lui Tony Blair, Londra ar fi făcut, fără îndoială, o contra-propunere pentru a goli de conținut proiectul, așa cum a făcut cu Agenda de la Lisabona din 2000. A fost o idee bună ca Uniunea să devină cea mai competitivă și mai dinamică economie din lume până în 2010, dar Blair s-a opus oricărui instrument de constrângere. Astăzi, ei ar fi propus o „metodă deschisă de coordonare” a planurilor naționale de recuperare. Și desigur ar fi respins ideea de împrumut european”.

Capacitate de sabotaj

Se poate spune despre capacitatea de sabotaj a Regatului Unit că iese la lumină după patru luni de la plecarea sa din UE datorită, să spunem, crizei coronavirusului. Ceea ce era de neimaginat cu Regatul Unit devine posibil fără el. Desigur, există încă state eurosceptice în Uniune, dar trebuie să recunoaștem faptul că Brexitul a schimbat considerabil echilibrul dintre cele 19 țări din zona euro și cele opt din afara zonei euro. Cu Londra, principalul centru financiar al Uniunii, echilibrul economic a fost de aproximativ o treime față de două treimi, ceea ce înseamnă că zona euro trebuia să țină cont întotdeauna de interesele restului Uniunii.

Acum nu mai e cazul, membrii din afara zonei euro cântărind doar 15% din PIB-ul Uniunii. Acum, centrul de greutate se află clar în zona euro și va fi cu atât mai mult acolo dacă se adoptă fondul de stimulare care stabilește o legătură clară între coordonarea politicilor economice și finanțare: țările din afara zonei euro vor trebui să se alinieze dacă vor să obțină bani ”proaspeți”.

Un ultim punct: acest salt în integrarea comunitară va îngreuna relațiile viitoare dintre Londra și continent. Într-adevăr, fondul de stimulare implementează o strategie industrială care are ca scop transformarea profundă a pieței interne pentru a o adapta la pactul ecologic și revoluția digitală. „Dacă vom reuși, economia europeană va reveni puternic și se va integra mai mult ca niciodată”, a spus un diplomat de la Bruxelles.

Or brexiterii, care pariau pe ”porozitatea” sistemului european și sperau să rămână cu un picior înăuntru, vor fi luați prin surprindere: Uniunea va deveni un bloc cu care va deveni practic imposibil să adopți o poziție de compromis. Cu atât mai mult cu cât Uniunea va avea alte priorități în anii care urmează decât căutarea unui compromis cu o țară terță care se crede buricul pământului.

Brexitul este în mod decisiv cel mai bun lucru care i se putea întâmpla Uniunii, chiar dacă pentru Regatul Unit acesta ar putea fi un dezastru.

Sursa: Liberation / Articol de Jean Quatremer / Traducerea: Ruxandra Lambru (Rador)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. UK nu are ce cauta in UE, o natie de betivi rasisti si aroganti

    • UK este tara cea mai multikulti la propriu din tot UE-ul…nu stiu pe ce lume traiesti!

  2. Federalizarea UE este unica solutie de forta ,ca un prim pas in a arata lumii cum natiunile Europei Continentale se unesc si isi creaza un viitor comun . Nimanui ,din intreaga lume , nu ii convine aceasta noua forta , curind si militara (o sa vedeti ce inseamna asta atunci cind va fi nevoie ). Deocamdata M.B. nu are capacitatea de a aduna in jurul ei parti de Europa si nici nu se poate bizui pe America in acest demers.Problemele suprapuse, coronavirus si luptele de strada, impreuna cu somajul extraordinar de mare , reduc posibilitatea Americii de a ajuta LONDRA. M.B. a scapat din clestele Franco-German cu ajutorul Brexitului , dar ceea ce a urmat si ceea ce urmeaza va produce si mutatii politice in Englitera .