Home » Economie » Sfântul Graal al investițiilor: puncte tari și vulnerabilități în noul PNRR

Sfântul Graal al investițiilor: puncte tari și vulnerabilități în noul PNRR

25 mart. 2021
Sfântul Graal al investițiilor: puncte tari și vulnerabilități în noul PNRR
Foto: Radu Burnete / arhiva personala
Ascultă articolul

Două lucruri nu-mi plac la PNRR: așteptările nerealiste ale celor care cred că am descoperit Sfântul Graal și eterna lipsă de viziune privind România, ce este ea și încotro se duce. Două lucruri îmi plac: că există un dialog pe tema asta și că documentul publicat săptămâna trecută atinge câteva puncte esențiale.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -

Încep cu lipsa de viziune care este un eșec colectiv și nu poate fi imputat doar celor care au depus un efort considerabil pentru a scrie acest plan. Câtă vreme noi, comunitatea, nu avem o viziune despre noi, niciun ministru nu o poate desena cu bagheta magică. Ba, din contră, aș putea spune că documentul publicat săptămâna trecută trasează destul de bine ceea ce este în realitate viziunea noastră comună despre România:

  1. că avem de astupat multe găuri ale trecutului ca să nu mai tragem după noi probleme rezolvate de alții în secolul XX
  2. că știm că trebuie să urmăm politicile europene de transformare digitală și tranziție la o economie verde, dar bâjbâim și nu ne este clar cum.

Citește integral pe economedia.ro

Comentarii
  • „Să punem totuși lucrurile în perspectivă. Până în 2026 PNRR va aduce în țară, dacă facem totul cum trebuie, undeva la 3% din PIB pe AN, adică 6 miliarde de euro.”

    Romania ar face bine sa-i aduca, desi „performantele” Romaniei in materie de absorbtie fonduri de la UE sunt indoielnice…
    Pentru ca ANUAL, Romania va contribui obligatoriu la UE cu peste 2,357 Miliarde Euro(urmare a noii Directive a resurselor proprii, care a crescut Contributia fiecarui Stat membru de la 1,2 la 1,4% din PIB!), plus azi au fost anuntate de PE, adica 2 noi Taxe identificate de PE ca „noi surse de venituri” ale UE, o Taxă pe ambalajele din plastic nereciclabile și o taxă pe valoarea adăugată (TVA), pe care fiecare Stat membru le va PLATI catre UE!
    Sa vedem cum va arata a „treia” versiune, despre care vorbiti cu multa siguranta…

  • In general este bine sa incepi constructia unei case de la fundatie, si nu cu acoperisul sau gardul viu! Este de asemenea bine ca atunci cand incepi constructia sa ai proiectul pus la punct, avizele obtinute, precum si calendarul financiar.
    Pentru dezvoltare, Romania are nevoie de infrastructura … multa infrastructura, reparatii a ceea ce exista si dezvoltari noi. PNRR e totusi limitat ca suma prin urmare trebuie cheltuit atent si nu risipit pe avioane, pardon, metrouri, doar ca sa iasa la general o culoare verde pal!
    – Cate se pot face si in cate localitati cu valoarea metrolului din Cluj sau a retelelor de alimentare masini electrice de pe autostrada A7? Mai folosim criterii de cost/km de autostrdada sau gata, daca e verde poate costa oricat?
    – Dar cu banii care s-ar cheltui pe automotoare pe hidrogen (de 8 ori mai scumpe decat echivalent actual motorina + investitii serioase in capacitate de productie hidrogen)?

    Ce tip de cheltuiala va genera crestera PIB si a investitiilor in tara – metrou la Cluj si prize pe autostrada sau realizarea unei infrastructuri care sa integreze logistic Romania in rutele globale?
    Nu este oare mai rentabil (si mai putin costisitor) sa investesti nu in automotoare pe hidrogen (siemens de obicei) ci in clustere de cercetare pe tema respectiva? Clustere care sa includa producatorii locali, cei care au mai ramas! Asa creezi capacitate tehnologica mai ieftin si exportabila. Iei tu profitul din alte tari, nu invers!
    Nu este oare mai rentabil sa completezi centura Clujului si sa fluidizezi la maxim (pasaje, tunele etc.) in oras inainte de a te arunca spre o viitoare piatra de moara financiara (parca nici Metrorex nu se prea sustine financiar)?
    Apoi, nu inteleg obsesia UE pt. reforme legate de acest plan de redresare – Virusul nu a aparut din cauza lipsei de reforme! Ca daca ar fi fost asa, statele vestice, reformate, ar fi Covidfree! Suna a impins de la spate in stilul FMI – taie, spanzura, reformeaza si plateste unde si pe ce iti spunem noi, vedem apoi daca te si ajuta!

    • Nman,

      Acestea sunt tipurile de proiecte finanțate de UE. Bugetul care este alocat trenurilor „cu”/pe hidrogen respectiv cel ce tine de tranziția verde, creșterea sustenabila, inteligenta și sinclusiva – nu poate fi relocat altor tipuri de cheltuieli.

      MTI-ul sau Clujul pe care le acuzați că visează la cai verzi pe pereți, probabil că au depus deja proiecte pentru a accesa maximum de finanțare pe partea de cheltuieli „clasice” și au decis să-și încerce norocul și pe partea de accesare de fonduri pentru cheltuieli exotice.

      Dvs. cum procedați dacă cineva vă promite că vă oferă gratis un Bugatti dacă scrieți un proiect credibil? Îl refuzați și spuneți că vă concentrați 100% să scrieți un proiect de finanțare pentru Dacia Logan întrucât drumurile din România sunt nașpa și n-aveți unde „să vă dați” cu Buggati-ul? De ce să nu aaspirati și la Dacia și la Bugatti.

      Vă recomand să citiți ghidul cu detalierea tipuri de finanțare UE.

      Cei 6 piloni de dezvoltare și criteriile care trebuie bifate în PNRR se găsesc în următorul ghid al Comisiei Europene, publicat în 22.1.2021:
      https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/document_travail_service_part1_v2_en.pdf

      Veți vedea că primul pilon este Green Transition (Tranziția verde). Mai mult, scrie printre cele 56 de pagini: „Additionally, each plan should allocate at least 37% of plan’s total allocation to climate action. Member States should briefly indicate in this section how their plan achieves this target.”

      Deci 37% din PNRR și din valoarea proiectelor prouse ar fi trebuit să se concentreze pe tranziția verde.

      PS: Cu fondurile pe cercetare aveți dreptate…România a accesat foarte puține din aceste fonduri de-a lungul anilor, dar ele sunt disponibile pe alte axe (call-uri de finanțare), în afara ariei de eligibilitate a primăriilor și ministerelor.

    • @diana

      Si ca sa va răspund la exemplul dvs cu Bugatti: M-as gândi in primul rand la TCO = cat ma costa service-ul, unde e situat fata de mine, cat costa Asigurarea!!!, cat costa anvelopele( ma astept min. 22 inchi pt. Viteze peste 300km/h), daca imi permit combustibilul si mai ales, daca am unde sa-l tin parcat!

      Daca bifez doar răspunsuri +, atunci da, l-as lua! Romania vi se pare cumva in aceasta situatie?

  • @Diana,

    inteleg ceea ce spuneti dar puteti sesiza si dvs. Ca Exista o contradicție în termeni!

    Acești bani, împrumutați, fac parte dintr-un plan de redresare economică post pandmie. Ar trebui folosiți, ca si in alte tari din lume, gen US, pentru refacerea economiei, nu pentru devierea ei spre vise verzi pe pereti! Cu atât mai mult cu cât mare parte sunt Bani împrumutați.

    Aa, da, daca ne gandim ca metroul va fi făcut de o firmă vestică iar trenurile H2 la fel, atunci sunt de acord ca banii vor ajuta la refacerea economiei… Altora!

    Si daca ne gandim si mai bine, cu ce ajuta investiția în metroul clujean, sau H2 sau alte chestii verzi, miile de mici întreprinzători cu afacerile in pioneze din cauza pandmiei? Oamenii aia au nevoie de bani, credite, infrastructura etc. E prea mare ponderea tranziției verzi – spuneti-mi câte horeca vor putea beneficia de aici? Poate birtul de la intrarea în șantier. Dar sunt sigur că din cei 37% pe tranzitie verde se vor întoarce în vest 110% noi rămânând cu tichia de mărgăritar.

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Citește și

Top Articole