Decizia Curții Constituționale pe sesizarea Înaltei Curți privind reforma pensiilor magistraților, așteptată miercuri / Ședința CCR s-a reluat la ora 14.00, după o pauză de circa o oră / Magistrații acuză că sunt discriminați față de alte categorii care beneficiază de pensii speciale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) analizează, miercuri, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), privind proiectul legii pensionării magistraților, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.

UPDATE Ora 14.10: Ședința Curții Constituționale s-a reluat la ora 14.00.

UPDATE Ora 12.51: Judecătorii CCR au luat o pauză de circa 45 de minute, ședința se reia la ora 13:30, potrivit unor surse consultate de G4Media.

UPDATE: La ora 10.00 a început ședința Curții Constituționale.

Context: Proiectul prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare a procurorilor și judecătorilor de la 48 la 65 de ani, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Se instituie și condiţia vechimii în muncă de cel puţin 35 de ani,

Proiectul se va aplica şi personalului auxiliar din instanţe şi parchete, angajaţilor de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, precum şi magistraţilor asistenţi şi personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituţională.

Accesarea fondurilor europene, corectarea unor inechități şi sustenabilitatea sistemului de pensii au fost printre criteriile invocate de cabinetul Bolojan pentru adoptarea unor noi prevederi privind pensiile magistraților.

Secțiile unite ale ÎCCJ au fost convocate în 5 decembrie de Lia Savonea și au decis să sesizeze CCR, considerând că legea – dacă va fi promulgată în această formă – îi discriminează pe magistrați, față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.

Mai precis – conform comunicatului – legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025) în raport de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1), art. 114, art. 124 alin. (3), art. 133 alin. (1), și ale art. 147 alin. (4), precum și ale art. 148 alin. (2) și (4) prin faptul că: discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independența justiției; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați; încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO; încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale; utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.

Și purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a prezentat, într-o declarație de presă, mai multe motive pentru care judecătorii au decis să atace legea la CCR.

„Caracterul de urgență a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală pentru următoarele motive: pe de o parte, invocarea condiționalităților jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context și este neconformă cu realitatea, potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul acestor comunicări ale Comisiei nefiind stabilirea modalității de pensionare care fusese anterior apreciat că a îndeplinit, ci propunerea inițială referitoare la supra-impozitare. Al doilea element: invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care astfel ar fi justificat urgența invocată”, a transmis Alistar.

Acesta a mai invocat și așa zise „motive de neconstituționalitate intrinseci”: „Legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității constatată de articolul 1, aliniatele 3 și 5 din Constituția României. În concret, legea utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefinit în conținutul prezentei propuneri normative, creând neclaritate și imprevizibilitate. Legea afectează principiul securității raporturilor juridice, creând în mod cumulativ, modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală”.

Reprezentanții ÎCCJ arată că noua lege ar afecta brusc 66% dintre magistrații în funcție, cărora nu li s-ar putea aplica condițiile tranzitorii. „Astfel, contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonare a vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și ealonarea eliminării perioadelor asimilate pentru vechimea în specialitate, 45% dintre magistrați în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani. Deci discutăm de o estimare de 66% dintre magistrații în funcție”.

Proiectul de lege adoptat de Guvern la finalului lunii noiembrie prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:

• Stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
• Instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
• Instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani;
• Creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
• Introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
• Introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, iar nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat
• Stabilirea unei noi eşalonări a valorificării perioadelor de vechime asimilată care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu, pe o perioadă de 10 ani de la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, respectiv până la 31 decembrie 2035. ”Potrivit reglementării propuse, perioada de 5 ani vechime în funcţii/profesii asimilate va fi treptat eliminată, cu scăderea unui an de vechime asimilată la fiecare doi ani calendaristici. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2036, această posibilitate va fi complet eliminată. Totuşi, etapizarea are ca obiectiv respectarea principiului securităţii juridice, eliminarea perioadei de 5 ani fiind realizată în mod treptat şi predictibil” – a explicat Executivul
• Un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
• Se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.