Semnal negativ: Academia Română vrea să se implice formal în activitatea Ministerului Educației. Academia e populată de naționaliști, ”suveraniști” și promovează masiv curentul protocronist apărut în perioada comunistă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Academia Română, condusă de istoricul Ioan Aurel Pop, a adoptat noul statut, publicat miercuri în Monitorul Oficial. Una dintre principalele modificări este adăugarea unei noi atribuții, care îi va permite amestecul în activitatea Ministerului Educației și Ministerului Culturii. Reamintim că Academia Română a primit în rândul membrilor săi persoane acuzate de corupție, ultranaționaliști, așa-zis suveraniști asociați cu candidații extremiști, dar și promotori ai curentului protocronist.

Ce și-a trecut Academia Română la capitolul atribuții, potrivit noului statut:

– colaborarea cu ministerele de resort, axată pe identificarea de soluții comune privind problemele din domeniul educației, cercetării științifice și culturii.

Una dintre deciziile recente care arată ruperea Academiei Române de modernitate este respingerea candidaturii scriitorului Mircea Cărtărescu, printr-un vot în luna februarie 2025. Doi dintre membrii Academiei care au făcut campanie activă împotriva lui Cărtărescu au studiat în URSS: Valeriu Matei, membru corespondent și director general al editurii Academiei Române, și Ion Hadârcă – autorul unor ode închinate lui VI Lenin.

Academia Română l-a primit ca membru corespondent pe Ilie Bădescu, sociologul care a scris prefața la una din cărțile lui Dughin, în ciuda unei scrisori deschise semnate de zeci de intelectuali.

Scrisoarea deschisă este semnată de profesori de la cele mai mari universități din România, precum și de directorul Institutului „Elie Wiesel”.

”În calitate de sociologi, cercetători şi cadre didactice în domeniul ştiinţelor socio-umane, ne exprimăm surprinderea şi dezacordul faţă de primirea ca membru corespondent al Academiei Române a domnului profesor univ. dr. Ilie Bădescu. Considerăm că publicațiile apărute de-a lungul carierei sale, atât la Universitatea din Bucureşti, cât şi la Institutul de Sociologie al Academiei Române, nu pot fundamenta calitatea de membru al Academiei Române”, se arată în scrisoarea publicată de RomâniaCurată.ro.

Semnatarii scrisorii își bazează cererea pe trei argumente: renunţarea la etica cercetării ştiinţifice, slaba recunoaştere ştiinţifică naţională şi internaţională şi exprimarea unor opinii în dezacord cu valorile Academiei Române.

Mai mult, sub egida Academiei Române au loc conferințe în care e chestionată teoria sincronizării României cu Vestul. La cea mai recentă dintre ele, organizată de două institute ale Academiei, au susținut prelegeri mai multe personaje cu poziții publice controversate: Ilie Bădescu, Radu Baltasiu – candidat AUR la alegerile parlamentare și cap de listă la Senat în Brăila, dar și Cristi Pantelimon, secretarul științific al Institutului de Sociologie din subordinea Academiei Române, care a avut în 2022 o serie de postări pe Facebook unde susținea că SUA ar fi pornit războiul din Europa și că Rusia ar fi trebuit să declare oficial război Ucrainei pentru a nu mai fi acuzată din punct de vedere moral.

În Academia Română, finanțată de la bugetul de stat cu aproximativ 100 de milioane de euro anual, există o prăpastie între liderii ei și mai tinerii cercetători, pe care ar trebui să-i îndrume, să-i sprijine și să le asigure toate resursele necesare desfășurării activității. Prezidiul Academiei Române, format din 6 academicieni, încasează anual aproximativ 300.000 de euro din bugetul instituției, sub formă de salarii, indemnizații de merit și de membru, arată publicația specializată CulturaLaDubă.