Şefa Înaltei Curţi, despre decizia CCR privind lipsa completurilor specializate pe corupţie: „Toate completurile erau specializate din 2003. Care e rostul şi justificarea rejudecării cauzelor? E posibil să avem surprize în motivarea CCR”

Președinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), judecătoarea Cristina Tarcea, a declarat luni că este curioasă cum vor justifica cei de la Curtea Constituțională (CCR) necesitatea rejudecării proceselor de corupţie în condiţiile în care toate completurile de la Curtea Supremă erau specializate încă din 2003.

Judecătoarea Tarcea a precizat că CCR s-a raportat la o decizie a Colegiului de conducere al Instanţei supreme din 23 ianuarie 2019 şi s-a indus ideea că acea decizie ar fi determinat înfiinţarea completurilor specializate la ÎCCJ. Or, a explicat judecătoarea, completurile erau deja specializate din 2003, iar decizia din ianuarie 2019 a Colegiului de conducere a fost una nu de înfiinţare a lor, ci de revalidare, de continuare a acestora.

Decizia din ianuarie 2019 de revalidare a completurilor specializate şi care a stârnit confuzie a fost luată după ce chestiunea a fost ridicată în şedinţa Colegiului de conducere de către şeful Secţiei penale a ÎCCJ, judecătorul Daniel Grădinaru, fost purtător de cuvânt al Curții de Apel București, considerat în sistemul de Justiţie omul Liei Savonea, şefa CSM.

Declaraţiile făcute de şefa ÎCCJ, Cristina Tarcea, la CSM:

Cristina Tarcea: „Deocamdată trebuie să aşteptăm motivarea ca să ne putem lămuri şi noi despre ce este vorba. Pentru că, se pare, aşa cum sună comunicatul de presă şi dispozitivul publicat că s-a validat o hotărâre a Colegiului de conducere (al ICCJ n.r.) din ianuarie 2019 şi acest lucru trebuie lămurit pentru că, prin acea hotărâre, nu s-a făcut altceva decât să se aprobe funcţionarea în continuare a tuturor completelor ca şi complete specializate. Şi în această situaţie normal se pune întrebarea care e rostul şi justificarea rejudecării cauzelor, dar vom vedea. Probabil ne vom lămuri din motivarea deciziei.” 

Reporter: Toate completurile erau specializate şi înainte de 23 ianuarie 2019 (când a fost decizia Colegiului de conducere al ICCJ – n.r.)?

Tarcea: „Sigur că erau toate specializate. Există şi un ordin al preşedintelui Instanţei Supreme, de fapt, ordine din 2003, 2004, în care se precizează faptul că toate completele Secţiei penale sunt specializate pe judecata faptelor de corupţie. Toate acestea au fost depuse la dosar, urmează să vedem de ce au fost înlăturate.”

Reporter: Și credeţi că ar trebui să nu se mai rejudece, să înţelegem?

Tarcea: „Păi deocamdată nu pot să cred nimic până când nu văd motivarea deciziei CCR.”

Reporter: Este posibil să avem surprize la motivare faţă de comunicatul de presă?

Tarcea: „Da, pentru că trebuie să explice de ce este valabilă hotărârea Colegiului de conducere de la începutul anului şi, dacă este valabilă, de ce s-ar impune, totuşi, rejudecarea. Nu ştiu cum or să facă, dar aşteptăm motivarea.”

Reporter: Dacă la ÎCCJ erau completuri specializate din 2003, de ce a mai fost nevoie de această hotărâre a Colegiului din ianuarie 2019?

Tarcea: „Pentru că preşedintele Secţiei penale, care provine de la o Curte de Apel care avea obligaţia de a constitui complete specializate, a ridicat această problemă în cadrul Colegiului de conducere. Fiind o problemă inclusă pe ordinea de zi, a trebuit să se răspundă acestei probleme şi s-a răspuns în sensul că toate completele sunt specializate”.

Reporter: Doamna Savonea spunea că se va discuta azi în Secţia pentru judecători despre controlul Inspecţiei Judiciare la ÎCCJ.

Tarcea: „E probabil, dar ar fi o noutate şi anume pentru prima oară un preşedinte al CSM, care este garantul independenţei Justiţiei, ar pune în discuţie hotărâri judecătoreşti irevocabile, definitive şi, şi mai rău de atăt, ar pune în discuţie hotărâri pronunţate în Recurs în interesul legii (RIL) pentru că Înalta Curte s-a pronunţat încă din anul 2006 într-un RIL în sensul că în materie de organizare a completurilor sunt aplicabile dispoziţiile din legea 304 modificată şi nu cele din legea 78/2000. De altfel, legea 78/2000 nici nu era aplicabilă Înaltei Curţi, ea era aplicabilă doar instanţelor inferioare pentru că articolul 29 alineat 2 face referire la complete specializate alcătuite potrivit legii 92/92, dar legea 92/92 nu viza Înalta Curte pentru că, la acea dată, Înalta Curte avea o lege separată, o lege specială. Dar toate acestea vor trebui lămurite în decizia CCR.”

Pe 3 iulie, CCR a decis să admită conflictul între puterile statului iniţiat de preşedintele delegat al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, şi a stabilit că toate procesele de la ÎCCJ – care au o sentinţă la fond luată înainte de 23 ianuarie 2019 de Completurile de 3 judecători nespecializate pe corupţie, dar nu au decizie definitivă dată de Completurile de 5 judecători – să fie rejudecate.

”Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, a transmis Curtea într-un Comunicat de presă.

Decizia CCR a fost interpretată de jurişti ca având consecinţe în procesele Elenei Udrea, Alinei Bica, familiei Cosma sau al lui Darius Vâlcov, în sensul că ei vor scăpa de condamnări, iar procesele se vor rejudeca de la zero (detalii aici).

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea