Şefa diplomaţiei de la Helsinki respinge modelul ‘finlandizării’ pentru Ucraina

A forţa neutralitatea Ucrainei nu va aduce o soluţie paşnică la criza cu Rusia, susţine şefa diplomaţiei finlandeze Elina Valtonen, care adaugă că nu se poate avea încredere că Moscova va respecta vreun acord pe care îl semnează, relatează luni agenția Reuters, citată de Agerpres.

Aflată sub regimul ţarist rus pentru mai mult de un secol, Finlanda şi-a obţinut independenţa în 1917. Ulterior, ea s-a apărat cu disperare de invazia sovietică şi pentru o vreme s-a aliat cu Germania nazistă în încercarea de a-şi recupera teritoriul pierdut.

După victoria Aliaţilor în Al Doilea Război Mondial, Finlanda s-a văzut nevoită să menţină relaţii amicale cu Rusia vecină şi a adoptat calea uneori nesigură a neutralităţii pentru a-şi păstra independenţa – o tactică cunoscută drept ‘finlandizare’. Odată cu perspectiva preşedintelui ales al SUA Donald Trump de a încerca să pună capăt cât mai rapid posibil războiului din Ucraina şi în contextul temerilor exprimate de unii aliaţi în legătură cu termenii ce ar putea fi impuşi Kievului, un scenariu ar putea fi să se forţeze un statut de neutralitate pentru Ucraina.

Rusia i-a cerut în mod repetat Ucrainei să rămână neutră, ceea ce ar anula de facto aspiraţiile Kievului de aderare la NATO.

Într-un interviu pentru Reuters acordat în marja Forumului pentru Pace de la Paris, Elina Valtonen a respins modelul ‘finlandizării’, subliniind că iniţial Finlanda s-a apărat de Rusia în Al Doilea Război Mondial.

„Da, sunt împotriva (‘finlandizării’). Să o spunem cinstit, Ucraina a fost neutră înainte de a fi atacată de Rusia”, a explicat Valtonen, a cărei ţară are o frontieră terestră comună cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri.

”Categoric, nu este ceva ce i-aş impune Ucrainei, în orice caz nu ca o primă alternativă”, a spus ministrul de externe finlandez, adăugând că problemele nu ar dispărea prin impunerea unei ‘finlandizări’.