Sedentarismul, obezitatea şi viciile de postură, factori de risc pentru apariţia herniei de disc. Medic neurochirurg: „Am văzut adolescenţi cu coloană îmbătrânită, afecţiune care ar trebui să apară după 60 de ani!”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Modul de viaţă actual al multora dintre noi ne poate afecta grav sănătatea. Sedentarismul, excesul ponderal, poziţiile incorecte menţinute ore în şir la birou sau aplecaţi asupra telefoanelor mobile, dar şi fumatul, pot conduce, în timp, la boli degenerative ale coloanei vertebrale, aşa cum este hernia de disc. Dr. Bogdan Voinea, medic neurochirurg în reţeaua MedLife avertizează că vârsta apariţiei acestor afecţiuni este din ce în ce mai mică şi dacă până în urmă cu câţiva ani herniile de disc apăreau după 40 de ani, acum au nevoie de tratament şi chiar de intervenţii chirurgicale şi unii adolescenţi. Totuşi, medicul ne asigură că în proporţie de 80% dintre herniile de disc se tratează conservator, prin schimbarea modului de viaţă şi kinetoterapie.

Ce este hernia de disc

Hernia de disc nu este o boală izolată, ci o consecință a unui proces mai larg – discopatia. Acest proces degenerativ poate afecta coloana lombară sau cervicală și, mai rar, segmentul toracic. Boala face parte dintr-un spectru mai larg de afecțiuni, alături de stenoza de canal vertebral, spondilolistezisul, spondilartroza sau scolioza degenerativa. Hernia de disc apare atunci când discul dintre două vertebre s-a deplasat, iar atunci când apasă pe măduva spinării sau pe rădăcinile nervoase determină o durere pronunţată care ne trimite la medic.

„ Discurile intervertebrale au un nucleu pulpos şi un inel fibros. Când acest inel fibros se fisurează, nucleul pulpos, de consistenţă gelationosă, herniază şi poate comprima nervii spinali sau măduva. Acesta este mecanismul prin care apar herniile de disc”, explică medicul Bogdan Voinea.

Simptomele herniei de disc

Durerea de spate reprezintă una dintre cele mai frecvente afecţiuni medicale la nivel global şi reprezintă o cauză majoră de dizabilitate, afectând inclusiv persoane tinere, active profesional. Specialistul atrage, însă, atenţia că nu orice durere de spate trebuie tratată chirurgical şi că cei mai mulţi oameni ar scăpa de operaţii dacă şi-ar schimba modul de viaţă atunci când apar aceste dureri.

„Ceea ce trebuie să ne trimită de urgenţă la medic este durerea care coboară pe picioare sau pe braţe. Acest lucru sugerează de cele mai multe ori, o compresie nervoasă. La fel şi dacă simţim amorţeală care coboară pe mână sau pe picior.

Dacă aceste simptome sunt ignorate, evoluția poate duce la apariția deficitului neurologic, manifestat prin slăbiciune musculară (pareză). Aceasta este o etapă avansată, care necesită evaluare rapidă, deoarece întârzierea tratamentului poate duce la leziuni neurologice ireversibile. Un simptom de maximă urgență este reprezentat de dificultatea sau imposibilitatea de a urina, care poate indica sindromul de coadă de cal – o complicație severă ce necesită intervenție medicală imediată”, menţionează medicul neurochirurg.

Diagnosticarea herniei de disc

Pentru a diagnostica corect o hernie de disc, medicii recomandă efectuarea investigaţiilor cu RMN care oferă informații detaliate despre discurile intervertebrale și structurile nervoase.

„RMN-ul este investigația principală pentru hernia de disc, deoarece ne permite să evaluăm foarte bine țesuturile moi – nervii și discurile. În anumite situații, completăm investigația cu un CT, pentru a analiza structurile osoase și eventualele modificări degenerative care pot contribui la compresia neurală. Decizia terapeutică nu se bazează exclusiv pe imagistică, ci pe corelarea acesteia cu simptomatologia pacientului. Există pacienți cu modificări imagistice importante, dar fără simptome, și invers – pacienți cu modificări minime, dar cu dureri intense. Este esențial să tratăm pacientul, nu imaginea”, subliniază dr. Bogdan Voinea.

Indicația chirurgicală este stabilită în funcție de mai mulți factori, cei mai importanți fiind durerea severă care nu răspunde la tratament conservator, deficitul neurologic și impactul asupra calității vieții, chiar și după o perioadă adecvată de tratament nechirurgical.

Cauzele şi factorii de risc ai herniei de disc

Ca în cazul celor mai multe afecţiuni şi hernia de disc este, în primul rând, o consecinţă a modului de viaţă modern.

„Sedentarismul este principalul factor al acestei afecţiuni pentru că nu permite dezvoltarea musculaturii care susţine coloana vertebrală. Excesul ponderal reprezintă un alt factor important, crescând presiunea asupra discurilor intervertebrale, mai ales în zona lombară. Coloana este obligată să suporte o greutate crescută, iar dacă musculatura de susținere nu este suficient de bine dezvoltată, acest dezechilibru accelerează degradarea discului. Pozițiile incorecte menținute timp îndelungat contribuie, de asemenea, la apariția acestor afecțiuni. Statul prelungit pe scaun, cu gâtul în anteflexie, fie la birou în fața calculatorului, fie în timpul utilizării telefonului mobil, solicită în mod neuniform coloana vertebrală. În același timp, anumite profesii care implică efort fizic intens, realizat incorect, pot avea un efect similar.

Toți acești factori contribuie la accelerarea procesului de îmbătrânire a coloanei vertebrale. Dacă în trecut modificările degenerative apăreau predominant după vârsta de 50 de ani, în prezent sunt tot mai frecvent întâlnite la pacienți tineri, uneori chiar în jurul vârstei de 20 de ani. Am întâlnit inclusiv adolescenți cu dureri de spate, la care investigațiile imagistice au evidențiat discopatii avansate sau hernii de disc”, spune medicul.

Pe lângă factorii de stil de viață, există și o componentă genetică, legată de calitatea țesutului conjunctiv, în special a colagenului. „Există pacienți care, în ciuda unui stil de viață mai puțin corect, dezvoltă mai greu astfel de afecțiuni, dar și pacienți la care degenerarea apare mai rapid, chiar în absența unor factori de risc evidenți. Această variabilitate ține de particularitățile biologice ale fiecăruia”, explică dr. Voinea.

Cu toate acestea, hernia de disc nu este o boală moștenită direct, ci rezultatul unei interacțiuni între predispoziția individuală și factorii de mediu, în special stilul de viață.

Tratamentul conservator al herniei de disc

80% dintre herniile de disc depistate nu necesită intervenţie chirugicală, putând fi tratate conservator. În fazele acute, pacienţii pot primi medicamente antiinflamatoare, relaxante musculare şi medicamente împotriva durerii, însă cheia tratamentului rămâne recuperarea funcțională.

„Kinetoterapia joacă un rol esențial, având ca scop întărirea musculaturii care susține coloana vertebrală și corectarea dezechilibrelor posturale. Nu este vorba doar despre a trata durerea, ci despre a corecta cauza care a dus la apariția ei. O musculatură bine antrenată poate proteja coloana și poate preveni recidiva”, explică dr. Bogdan Voinea.

În anumite situații, terapia durerii prin infiltrații poate fi o opțiune eficientă. „Este o procedură minim invazivă, ghidată imagistic, prin care putem injecta substanțe exact în zona care generează durerea. Are un dublu rol: diagnostic, pentru că ne confirmă sursa durerii, dar și terapeutic, prin reducerea inflamației și ameliorarea simptomelor. Aceste proceduri sunt indicate în formele ușoare sau moderate, în timp ce în cazurile cu compresii importante eficiența lor este limitată, iar indicația trebuie stabilită pe baza examenului clinic și imagistic”, spune medicul.

Intervenţii chirurgicale moderne pentru herniile de disc

Tratamentul chirurgical este rezervat cazurilor în care apare deficit neurologic, când durerea persistă în ciuda tratamentului conservator sau când calitatea vieții pacientului este semnificativ afectată.

„Cele mai frecvente hernii de disc apar la nivel lombar, în special la L4–L5 și L5–S1, zone de tranziție care preiau cele mai mari solicitări mecanice. În coloana cervicală, segmentele C4–C7 sunt cel mai frecvent afectate, fiind de asemenea zone de mobilitate crescută și stres mecanic.

Herniile de disc toracale sunt mult mai rare, dar pot fi mai complexe din punct de vedere chirurgical. În prezent, tehnicile moderne permit intervenții din ce în ce mai sigure și mai eficiente. În aceste cazuri, utilizăm tehnologii avansate precum neuromonitorizarea intraoperatorie și neuronavigația, care cresc semnificativ precizia și siguranța intervenției.

Herniile de disc lombare sunt tratate frecvent prin tehnici minim invazive, utilizând microscopul operator, iar în cazuri selecționate prin abord endoscopic. Aceste metode reduc traumatismul tisular și permit o recuperare mai rapidă a pacientului.

În cazul herniilor cervicale, există posibilitatea implantării unui disc artificial, care înlocuiește discul afectat și păstrează mobilitatea segmentului operat. Aceste proteze moderne reduc riscul de apariție a bolii de segment adiacent, adică degradarea discurilor vecine, și oferă rezultate bune pe termen lung”, precizează dr. Voinea.

Prevenirea recidivei după operație

Chiar și după tratamentul chirurgical, există un risc de recidivă, mai ales dacă nu sunt respectate recomandările medicale. În special, acestea ţin de schimbarea modului de viaţă care a dus la operaţie.

„Boala de bază este discopatia, iar hernia de disc este doar o complicație. Noi tratăm complicația, dar discul rămâne, de multe ori, un disc degenerat. Riscul de recidivă este estimat între 3 și 10% în primele luni după intervenție, însă poate fi redus semnificativ printr-un stil de viață corect.

Recuperarea nu se oprește odată cu operația. Kinetoterapia și educația posturală sunt esențiale pe termen lung. Pacientul trebuie să învețe cum să își protejeze coloana în activitățile zilnice – de la ridicatul din pat până la poziția la birou”, avertizează medicul neurochirurg.

O coloană operată ar trebui să îl facă pe pacient mai responsabil şi să îndepărteze cauzele care au condus la hernia de disc.

„Este important să evităm statul prelungit în aceeași poziție. Alternarea între poziția șezând și cea în picioare, menținerea unei posturi corecte și integrarea mișcării în rutina zilnică sunt lucruri simple, dar esențiale. Controlul greutății corporale joacă, de asemenea, un rol major, deoarece excesul ponderal crește presiunea asupra coloanei.

După intervenție, activitățile recomandate sunt cele care protejează coloana, precum kinetoterapia și înotul. Renunțarea la fumat este, de asemenea, importantă, deoarece fumatul afectează calitatea discului intervertebral și procesul de vindecare.În cele mai multe cazuri, recidiva apare atunci când pacientul nu schimbă stilul de viață care a dus la apariția afecțiunii. Chirurgia rezolvă problema momentului, dar prevenția depinde de pacient”, concluzionează dr. Bogdan Voinea.

***

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.