Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Confruntată cu o încetinire dureroasă în ultimii ani, industria luxului încearcă să-și recapete strălucirea printr-un echilibru între revenirea la valorile fundamentale și găsirea unor noi modalități de conectare cu clienții, scrie Fashion Network.
Performanțele financiare ale marilor jucători din industrie reflectă această schimbare. Profiturile grupurilor LVMH și Kering au fost afectate anul trecut, în timp ce Burberry a raportat pierderi pentru exercițiul financiar 2024-2025.
Motivele sunt multiple: încetinirea pieței chineze, consumatorii aspiraționali deveniți mai atenți la cheltuieli și îngrijorările tot mai mari privind calitatea produselor.
„După pandemia de Covid, piața de lux a fost stimulată de un val de cumpărături impulsive”, a explicat Eric Briones, cofondator al Paris School of Luxury și autor al unei cărți despre transformarea industriei. Potrivit acestuia, cererea uriașă a pus presiune pe modelul artizanal al industriei, iar acest lucru a contribuit inclusiv la recentele scandaluri privind externalizarea producției în Italia.
O parte esențială a prestigiului produselor de lux este asociată cu utilizarea materialelor premium și realizarea acestora de către artizani specializați, prin metode tradiționale, ceea ce limitează în mod natural volumele de producție. Cu toate acestea, autoritățile italiene investighează de doi ani mai multe branduri de lux pentru presupusa externalizare a producției către muncitori chinezi slab remunerați și pentru condiții de muncă precare.
Boomul cererii de după pandemie a fost însoțit de majorări de prețuri de până la 50% pentru anumite mărci, fără îmbunătățiri corespunzătoare ale calității și, în unele cazuri, chiar cu o degradare a acesteia, susține Briones.
Nu doar prețurile au crescut, ci și volumele de vânzări. Christophe Cais, director executiv al companiei de consultanță CXG, consideră că aceasta este una dintre marile dileme ale industriei: „Câte genți poți vinde la nivel global fără să devii prea prezent pe piață? Exclusivitatea este dezirabilă, dar în același timp îți dorești volume mari de vânzări. Problema este momentul în care volumul începe să submineze exclusivitatea.”
Potrivit Bain & Company, piața globală a luxului a pierdut 20 de milioane de clienți între 2024 și 2025, după ce pierduse deja 50 de milioane în cei doi ani anteriori.
După ani de expansiune economică și geografică, analiștii consideră că marile conglomerate au intrat într-o etapă de reorganizare și simplificare a portofoliilor. „Este în desfășurare o fază de recentrare și de aducere a mai multă coerență în portofolii”, afirmă Lea Hubsch, consultant Kearney. Acest proces poate include renunțarea la anumite branduri care nu mai corespund identității grupurilor din care fac parte.
Cel mai mare conglomerat de lux din lume, LVMH, a vândut recent brandul american Marc Jacobs, pe care îl deținea de aproape trei decenii. De asemenea, în ianuarie a cedat operațiunile din China ale rețelei de magazine duty-free DFS. La rândul său, Kering și-a vândut divizia de beauty către L’Oréal pentru aproximativ 4 miliarde de euro.
Potrivit CXG, tendința de consolidare va continua, conglomeratele urmând să renunțe la diviziile cu performanțe slabe și să se concentreze pe activitățile de bază. Acest proces va crea oportunități pentru noi achiziții și alianțe strategice. Un exemplu recent este achiziția casei Versace de către Prada pentru 1,25 miliarde de euro.
Alte tranzacții sunt așteptate în viitor. Designerul Giorgio Armani a indicat în testamentul său că își dorește ca, în cele din urmă, casa sa de modă să se alăture unui grup de lux precum LVMH sau L’Oréal.
Noul director general al Kering, Luca de Meo, a fost foarte clar în prezentarea strategiei de redresare a grupului: consolidarea este inevitabilă, însă este necesară și o revenire la fundamentele industriei.
Acesta a subliniat necesitatea creșterii calității produselor și a refacerii atractivității principalului brand al grupului, Gucci, afectat de supraexpunerea generată de popularitatea stilului streetwear.
„Prioritatea noastră este să facem Gucci din nou imposibil de ignorat”, a declarat Luca de Meo. „Într-o secundă trebuie să știi că este Gucci, iar asta nu înseamnă să acoperim lumea întreagă cu logo-ul GG.”
Analiștii consideră că, pe lângă revenirea la accentul pus pe măiestria artizanală și calitate, industria luxului răspunde tot mai mult cererii pentru experiențe personalizate și se aliniază tendinței globale de wellness. Brandurile încearcă să ofere servicii și experiențe comparabile cu cele ale hotelurilor de lux.
„Dorința consumatorilor s-a mutat către experiențe: frumusețe, ospitalitate și lux transformator”, concluzionează Eric Briones.