Secția pentru judecători a CSM, critici dure pentru Comitetul pe justiție al lui Bolojan, cu puțin înainte ca un verdict al Curții de Apel să decidă sau nu suspendarea comitetului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Secția pentru judecători a CSM, care s-a opus constant oricărei reforme în justiție, a criticat dur joi Comitetul de analiză a legislației în domeniul justiției, înființat de premierul Ilie Bolojan pentru a corecta deficiențele din sistem. Secția pentru judecători, dominată de loiali ai Liei Savonea, a sugerat că reprezentanții săi ar putea să nu mai participe la ședințele comitetului, fără a comunica însă o poziție tranșantă.

Comunicatul secției a fost publicat cu trei ore înainte ca o instanță a Curții de Apel București să decidă dacă suspendă sau nu de la executare decizia premierului Bolojan de înființare a Comitetului, ceea ce poate fi interpretat și ca o formă instituțională de presiune asupra judecătului cauzei.

”Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real”, se arată în comunicatul remis presei joi dimineață.

Reamintim că a doua ședință a Comitetului pentru reforma legilor Justiției, înființat pe lângă Guvernul României, a debutat miercuri într-o atmosferă tensionată, au declarat pentru G4Media surse care au participat la întâlnire.

Judecătorii din CSM, reprezentanții societății civile din Consiliu și liderii unor asociații de magistrați precum Dana Gârbovan sau Andreea Ciucă păreau să fi venit de la bun început „puși pe scandal”, ne-au declarat sursele. Principala nemulțumire a acestora viza prezența în acest comitet a unor asociații civice, precum Expert Forum, Funky Citizens și Declic, pe motiv că acestea nu sunt asociașii de magistrați.

Miercurea viitoare este programată următoarea ședință, unde se va discuta, printre altele, o problemă care s-a anunțat încă de pe acum litigioasă: partajarea competențelor de anchetare a magistraților între DNA (pentru fapte de corupție), DIICOT (pentru fapte de crimă organizată) și parchetele ordinare (pentru infracțiuni de drept comun). Adică așa cum era organizarea înainte de înființarea Secției Speciale, în anul 2018.

Potrivit surselor participante, o parte dintre membrii comitetului – judecătorii din CSM în primul rând, dar și unele asociații de magistrați (Dana Gârbovan, Andreea Ciucă) – și-au arătat deja împotrivirea față de această idee, chiar dacă nu a fost discutată oficial în ședința de miercuri. În schimb, procurorii din CSM, asociațiile civice și celelalte asociații de magistrați (Dragoș Călin, Bogdan Pîrlog) au salutat această propunere.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost înființată în 2018, sub mandatul de ministru al Justiției al lui Tudorel Toader, o inițiativă care s-a dovedit un eșec răsunător: în cei patru ani de funcționare, secția nu a fost capabilă să intrumenteze niciun dosar de corupție în magistratură, în condițiile în care înainte, micul birou care se ocupa la DNA de magistrați livra anual cam 6-8 de asemenea dosare. În schimb, SIIJ s-a dovedit extrem de eficientă în hărțuirea magistraților vocali sau incomozi, cel mai notoriu caz fiind cel al Laurei Codruța Kovesi.

Comunicatul Secţiei pentru judecători:

La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției.

Discuția a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, și care acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției.

Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare.

Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv.

Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă.

Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică.

În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real.

Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii