Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Peste 30 de profesori, cercetători și scriitori semnalează Ministerul Educației și premierului Bolojan că noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a este „viciată procedural și științific” și cer oprirea avizării documentului, avertizând că forma revizuită ignoră criticile de fond și riscă să îndepărteze elevii de literatură și să accentueze analfabetismul funcțional. Într-o scrisoare deschisă trimisă redacției, semnatarii explică argumentat cum versiunea revizuită „deși conține anumite ajustări în raport cu precedenta, ignoră, de fapt, majoritatea reproșurilor de fond, procedând după principiul „cosmetizării”.
Scrisoarea deschisă, care poate fi citită mai jos, în articol, este semnată de peste 30 de cadre universitare, cercetători, scriitori și profesori din învățământul preuniversitar, din mai multe centre universitare din țară și din străinătate. Printre semnatari se află prorectori, decani și directori de departamente din facultăți de litere, cercetători ai Academiei Române, profesori de liceu din colegii naționale, experți în educație și scriitori, precum Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, Andrei Terian, Alex Goldiș, Liviu Papadima, Carmen Mușat, Bogdan Crețu, alături de profesori și cercetători de la universitățile din București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Brașov, Constanța, Galați, Suceava și din diaspora universitară.
Reamintim, noul proiect de programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, varianta a II-a, publicat de Ministerul Educației pe 23 decembrie, păstrează organizarea diacronică a conținuturilor și au fost introduși mai mulți autori recomandați, între care Grigore Ureche și Miron Costin, Ioan Budai Deleanu, Gheorghe Asachi, Maria Rosetti, Sofia Nădejde și Titu Maiorescu.
Potrivit Ministerului, documentele reprezintă forma revizuită a proiectelor supuse consultării publice și au fost elaborate în urma analizării observațiilor și propunerilor transmise în perioada de transparență decizională, însă instituția nu a publicat o sinteză a modificărilor operate față de variantele inițiale și nici un document care să arate explicit cum au fost preluate sau respinse criticile formulate în dezbaterea publică.
Semnatarii susțin că procesul de elaborare și validare a programei este „profund viciat procedural”, invocând suprapunerea majoritară dintre comisia care a conceput programa și comisia care urmează să o avizeze, situație pe care o califică drept incompatibilitate și conflict de interese. De asemenea, aceștia reclamă lipsa totală de transparență privind criteriile de selecție a membrilor comisiilor și a conducerii acestora.
Din punct de vedere moral, autorii scrisorii consideră că programa este lipsită de legitimitate, în condițiile în care cinci cadre didactice din învățământul preuniversitar s-au retras din grupul de lucru, pe parcursul procesului, din cauza dezacordurilor legate de forma finală a documentului și de modul de lucru al comisiei.
În plan didactic și științific, reacția susține că varianta revizuită a programei nu corectează problemele de fond semnalate în dezbaterea publică, ci operează doar modificări de suprafață. Potrivit semnatarilor, documentul păstrează elementul cel mai contestat, organizarea strict cronologică a materiei pe baza așa-numitului „principiu diacronic”, care riscă să îndepărteze elevii de literatură și să accentueze analfabetismul funcțional, în special prin plasarea literaturii vechi la începutul liceului.