Schimbările climatice, cel mai ridicat nivel de atenție: Incluse de Nicușor Dan în Strategia Națională de Apărare 2025–2030 / Riscurile de mediu, considerate vulnerabilități strategice

Noua Strategie Națională de Apărare a Țării (2025–2030), prezentată inițial de președintele Nicușor Dan în 12 noiembrie, apoi pusă în dezbatere publică, acordă cel mai ridicat nivel de atenție de până acum schimbărilor climatice, incluzându-le explicit în categoria riscurilor cu impact direct asupra securității naționale, o abordare mai fermă decât în documentul anterior, valabil pentru perioada 2020–2024.

Dacă strategia anterioară, din perioada 2020–2024, menționa schimbările climatice ca factor de vulnerabilizare, în special în context urban și al infrastructurilor, noua strategie pe 5 ani extinde substanțial analiza și transformă criza climatică într-o temă strategică, cu implicații în energie, economie, infrastructuri critice, securitate socială. Documentul informează că „temerile legate de afectarea mediului pot fi exploatate de actori externi pentru a bloca anumite politici ale României sau ale aliaților săi.”

Strategia 2025–2030 insistă pe:

• Efectele climatice și posibila reapariție a pandemiilor influențează negativ securitatea, sănătatea și economia, amplificând tensiuni și migrație.

• Amplificarea schimbărilor climatice poate crește frecvența și severitatea dezastrelor naturale, afectând populația și infrastructura.

• Temeri legate de mediu pot fi exploatate de actori externi pentru a bloca politici ale României sau ale aliaților.

• Întărirea sistemului sanitar pentru gestionarea dezastrelor, epidemiilor și pandemiilor.

• Garantarea dreptului la sănătate și capacitate operațională în situații de urgență.

• Valorificarea resurselor naturale în acord cu necesitățile economice și cu protejarea mediului.

• Prevenirea și contracararea riscurilor de mediu care pot afecta populația sau pot atrage sancțiuni asupra statului.

• Prevenirea și contracararea efectelor negative ale schimbărilor climatice.

• Implementarea politicilor UE de protecție a mediului cu menținerea competitivității economice.

• Combaterea schimbărilor climatice prin creșterea eficienței energetice și investiții în energie regenerabilă.

• Creșterea eficienței energetice la nivel național.

• Investiții în surse regenerabile de energie.

• Asigurarea unor capacități extinse de stocare a energiei.

• Valorificarea potențialului agricol și crearea de ecosisteme agroalimentare comparabile cu cele europene.

• Dezvoltarea structurilor de ordine publică și situații de urgență pentru gestionarea riscurilor asupra mediului.

• Implementarea de sisteme integrate de monitorizare și intervenție, cu sprijin european.

• Implementarea modelului european Busola Competitivității, care include componente de tranziție verde și digitală.

În plus, noul document introduce ideea că acțiunea climatică este un element de competitivitate economică și de securitate națională, nu doar o obligație de conformare la politicile UE.

Comparativ, în strategia 2020–2024 schimbările climatice apar doar marginal, în contextul urbanizării accelerate, al presiunii asupra orașelor și al obligației statului de a îmbunătăți calitatea mediului. Noua strategie mută abordarea în registrul securității naționale extinse, tratând clima ca pe un factor direct de risc strategic.

Prin această repoziționare, România se aliniază statelor NATO și UE care au inclus deja criza climatică în planificarea de securitate. Strategia 2025–2030 arată că tranziția energetică, consolidarea gestionării dezastrelor, protecția mediului și modernizarea infrastructurilor devin de importanță strategică.

În deschiderea noii Strategii Naționale de Apărare pentru perioada 2025–2030, președintele Nicușor Dan descrie o Românie aflată, la peste trei decenii de la Revoluție, într-un climat global marcat de incertitudine și riscuri cu impact direct asupra vieții cetățenilor. Documentul pleacă de la întrebările firești ale românilor privind siguranța, stabilitatea și capacitatea statului de a face față provocărilor contemporane — de la războiul din proximitate, până la agresiuni hibride, competiția geopolitică și vulnerabilitățile interne.

Context. Administraţia Prezidenţială a publicat pe 12 noiembrie Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 în care se arată că, dacă vocea României nu este încă la înălţimea dimensiunii reale a ţării noastre, cu precădere la scara regiunii, este şi pentru că evoluţia societăţii şi a economiei româneşti a devansat, adesea substanţial, adaptarea instituţiilor naţionale la noile realităţi.

Strategia va rămâne în dezbatere publică în următoarele săptămâni, pentru ca oricine doreşte să poată contribui. Pe 24 noiembrie va fi discutată în CSAT, iar pe 26 noiembrie va fi prezentată în Parlament.