Scăderea natalității amenință stabilitatea economică a Italiei: în 2050, numărul angajaților va fi egal cu cel al pensionarilor

Italia ocupă ultimul loc în Europa în raportul dintre angajați și pensionari, arată o analiză a publicației economice Il Sole 24 Ore, citată de Rador. ”Problema natalității este o problemă fundamentală: nu există o reformă a pensiilor care să reziste pe termen mediu-lung cu cifrele natalității pe care le avem astăzi în această țară”, a declarat ministrul economiei, Giancarlo Giorgetti.

Pericolul asociat cu scăderea natalității este ca dezechilibrul dintre componenta activă și beneficiarii de pensii să devină din ce în ce mai puternic în contextul pieței muncii. Potrivit unei analize a Eurostat, Italia se numără printre țările europene care au cei mai puțini copii, natalitatea din peninsulă fiind de 1,25 nașteri pe femeie, o cifră mai mare doar decât cea din Spania (1,19) și Malta (1,13). În fruntea listei se află în schimb Franța, cu 1,84 copii născuți per femeie, urmată de Cehia (1,83), România (1,81) și Irlanda (1,78).

Potrivit ISTAT (Institul Naţional de Statistică), în anul 2022, natalitatea în Italia a înregistrat un minim istoric: pentru prima dată de la Unire, nașterile au scăzut sub pragul de 400.000.

”De la 1 ianuarie 2014 până la 31 mai 2023, populația italiană a pierdut 1 milion și 561 de mii de locuitori, adică suma populației din Milano plus cea din Brescia – a amintit fostul președinte al ISTAT, Gian Carlo Blangiardo. Diferența dintre nașteri și decese a fost întotdeauna hotărât negativă, chiar şi înainte de Covid şi nici valul migrator nu a mai putut compensa această diferență. Adevăratul vinovat al acestor dinamici este fenomenul scăderii natalității”.

Blangiardo a subliniat modul în care ”din 2008, se asistă la o scădere drastică a natalităţii. E destul să spunem că în primul trimestru al anului 1943, Italia a avut 243 de mii de noi născuți, în război. În timp ce în primul timestru a lui 2023, pe timp de pace: au fost înregistraţi doar 91 de mii născuți. Desigur – a adăugat el – există dificultăți, dar imaginați-vă dificultățile care au existat în 1943”.

Reducerea generațiilor tinere în raport cu populația amenință stabilitatea economică a Italiei. Finanțele publice și bunăstarea riscă să nu mai fie sustenabile odată cu scăderea nașterilor.

Toate acestea în timp ce Guvernul lucrează la ”Legea bugetului 2024”. Executivul pare orientat spre recurgerea la măsuri de legătură cu durata de un an. Începând cu prelungirea, poate într-o formă ușor revizuită, a Cotei 103, prin care pragul minim de acces la pensie ar rămâne timp de încă 12 luni neschimbat la vârsta de 62 de ani.

Într-un document recent, Banca Italiei a subliniat că, creșterea progresivă a vârstei de pensionare are un ”efect secundar”, afectează ratele de fertilitate, contribuind astfel la scăderea nașterilor. Mai ales în țările sud-europene care au mai multe lacune în ceea ce privește politicile și serviciile de îngrijire a copiilor și unde un cuplu tânăr se bazează foarte mult pe figura bunicilor pentru a-și întemeia o familie.

Potrivit institutului Băncii Italiei, reformele pensiilor lansate în Europa în ultimele decenii pentru a limita cheltuielile publice pot avea și un impact asupra creșterii populației. Un fenomen care privește aproape exclusiv țările din zona mediteraneană, în timp ce este aproape nul în Europa continentală și în țările nordice, unde politicile de bunăstare sunt mult mai eficiente, iar servicii precum grădinițele sunt mai răspândite și mai puțin împovărătoare pentru buzunarele cuplurilor tinere. (Traducerea Cătălina Păunel)