Scădere semnificativă a cererilor de azil în Suedia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cererile de azil în Suedia au scăzut cu 30% în ultimul an, a declarat vineri ministrul suedez al Migrației, cu mai puțin de un an înainte de alegerile parlamentare din țară, potrivit Le Figaro.

Johan Forssell a enumerat, în cadrul unei conferințe de presă, reformele întreprinse de la venirea la putere a guvernului conservator susținut de partidul de extremă dreapta Democrații din Suedia (SD), toate menite să restricționeze imigrația.

Creșterea semnificativă a ajutorului financiar pentru întoarcerea migranților în țara de origine, înăsprirea condițiilor de obținere a cetățeniei și a reunificării familiale: „Ritmul a fost foarte susținut”, a afirmat el. Ajutorul pentru întoarcerea migranților poate ajunge acum până la 30.000 de euro de persoană.

O creștere paralelă a cererilor de returnare în țara de origine

„În 2025, numărul solicitanților de azil în Suedia a continuat să scadă. Este o scădere semnificativă (…) de 30 % în doar un an”, a remarcat Johan Forssell. Ministrul a evidențiat, de asemenea, rezultatele înregistrate de la începutul mandatului guvernului în 2022, în special în ceea ce privește întoarcerile voluntare în țările de origine, care s-au dublat.

„Dacă fac bilanțul mandatului până în prezent, se constată că acest număr (de cereri de azil) a scăzut cu aproape 60% și că, în același timp, întoarcerile au crescut cu 60%”, a adăugat el. Țara a acordat în total 79.684 de permise de ședere în acest an, dintre care 6% din motive legate de azil, potrivit cifrelor Oficiului Național pentru Migrație. În 2024, au fost acordate în total 82.857 de permise. Și 8.312 persoane au părăsit Suedia pentru a se întoarce în țara de origine în 2025.

Mai multe proiecte de reformă sunt în curs de desfășurare pentru anul viitor, iar guvernul intenționează să avanseze rapid înainte de alegerile legislative din 13 septembrie 2026. Guvernul examinează în prezent posibilitatea de a revoca cetățenia suedeză a cetățenilor cu dublă cetățenie în anumite condiții (condamnați pentru infracțiuni, apartenență la o bandă…), sau de a expulza migranții care nu se comportă în mod „onorabil” – un criteriu încă vag, potrivit criticilor, și care rămâne de definit cu precizie.