„Să nu ucizi”: ultimii preoți rebeli ai Rusiei care se opun războiului din Ucraina

Așezat în fața unei colecții de icoane, părintele Gheorghi Edelchtein, în vârstă de 89 de ani, arată spre un scaun gol. „Mi-ar plăcea să am în față unul sau doi dintre adversarii mei”, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com. De ce este el unul dintre puținii preoți ortodocși din Rusia care se opune ofensivei din Ucraina? Bătrânul preot, cu barba albă și mantia neagră, răspunde cu o voce tremurândă, dar fără ezitare.

„Mi-e teamă că sunt un preot rău, pentru că nu am fost întotdeauna împotriva tuturor războaielor, dar am fost întotdeauna împotriva războaielor agresive și de cucerire”.

„Ucraina este independentă, lăsați-i să facă ce vor”, a adăugat el, intervievat de AFP în locuința sa din cătunul Novo-Bely Kamen, pe malul Volgăi, la șase ore de mers cu mașina de Moscova.

De la atacul din 24 februarie, doar câțiva preoți din biserica rusă – care revendică 150 de milioane de credincioși în întreaga lume – s-au pronunțat împotriva campaniei militare a Kremlinului.

În schimb, liderul lor, patriarhul Kirill, a ținut o serie de slujbe belicoase, făcând apel la „unitate” în jurul guvernului pentru a-i învinge pe „dușmanii” „uniunii istorice” dintre Rusia și Ucraina.

De la numirea sa în 2009, Kirill a fost un susținător ferm al unei alianțe cu regimul lui Vladimir Putin, în numele valorilor conservatoare opuse unui Occident considerat ateu.

Actuala Biserică Ortodoxă Rusă, o instituție puternic ierarhizată, controlată de serviciile secrete din timpul URSS, nu a încurajat niciodată disidența.

Sânge pe mâini

În 25 februarie, părintele Edelchtein a semnat o scrisoare scrisă de unul dintre prietenii săi, părintele Ioan Burdin, și publicată pe site-ul parohiei lor din satul Karabanovo, în regiunea Kostroma.

„Sângele ucrainenilor nu se află doar pe mâinile liderilor ruși și ale soldaților care execută ordinele. Este, de asemenea, pe mâinile celor care susțin acest război sau rămân tăcuți”, se arată în mesajul care a fost șters între timp.

Șeful eparhiei de Kostroma, mitropolitul Ferapont, a condamnat inițiativa și a subliniat că cei doi preoți au fost singurii clerici din regiunea cu 160 de membri care au protestat împotriva ofensivei.

Dar protestul nu s-a oprit aici. Pe 6 martie, în timpul unei slujbe, părintele Burdin a criticat din nou războiul.

În aceeași zi, a fost convocat și interogat la secția de poliție. La 10 martie, a fost amendat cu 35.000 de ruble (440 de euro) pentru „discreditarea” armatei, o nouă infracțiune care se pedepsește cu până la trei ani de închisoare în caz de recidivă.

La proces, patru persoane au depus mărturie împotriva lui.

„În timpul slujbei, părintele Burdin (…) ne-a spus că se va ruga pentru Ucraina”, a declarat un enoriaș, potrivit unei copii a dosarului consultată de AFP.

Satanist

Preotul Burdin, în vârstă de 50 de ani, continuă să critice războiul. „Porunca „Să nu ucizi” este pentru mine necondiționată, ca și celelalte”, a declarat el, din locuința sa de lângă Kostroma.

El a spus că puțini preoți ortodocși ruși critică conflictul, deoarece mulți sunt sensibili la „propagandă” și „nu sunt foarte educați”. La aceasta se adaugă teama de sancțiuni sau de acțiuni în justiție.

Ioan Burdin afirmă că polițiștii au venit să îi fotografieze casa și mașina.

„Părintele Burdin este mult mai curajos decât mine”, spune părintele Gheorghi Edelchtein, de la capela construită lângă casa sa.

De origine evreiască din partea tatălui și catolică poloneză din partea mamei, Edelchtein s-a convertit la ortodoxie în 1955, în speranța, dezamăgită, de a scăpa de ghearele sistemului sovietic. Unul dintre cei doi fii ai săi, Yuli-Yoel, a emigrat în Israel, unde a avut o carieră politică importantă.

„Conducătorii bisericii noastre sunt încă lachei ai regimului comunist”, spune Edelchtein, asigurând că Patriarhia Moscovei a fost reînviată în 1943 de un „satanist”: Stalin.

Cu toate acestea, cei doi preoți nu se prezintă ca disidenți și, în numele unității Bisericii Ruse, care a cunoscut schisme teribile de-a lungul istoriei sale, nu îndeamnă la nesupunere față de patriarh.

„Dacă o persoană comite un păcat, se compromite pe sine, dar nu întreaga Biserică”, spune Ioan Burdin.

La începutul lunii aprilie, s-a retras din serviciul activ și se gândește la viitorul său, în interiorul sau în afara Bisericii.

Provenind dintr-o familie religioasă, dar hirotonit abia în 2015, după o carieră de jurnalist, el ține să își respecte „convingerile intime”.

„Dacă, în cadrul acestei Biserici, voi vorbi în cenzură, dacă voi înceta să mai spun că un păcat este un păcat și că vărsarea de sânge este inadmisibilă, atunci, încetul cu încetul, voi înceta să mai fiu păstor”.