Rusia şi Ucraina se vor înfrunta luni, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, într-un caz axat pe genocid

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Rusia şi Ucraina se vor înfrunta luni, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, într-un caz care se concentrează pe afirmaţiile Moscovei că invazia sa în Ucraina a fost făcută pentru a preveni genocidul, transmite Reuters, citat de News.ro.

Ucraina a adus cazul la cea mai înaltă instanţă a Naţiunilor Unite la doar câteva zile după invazia rusă din 24 februarie anul trecut.

Kievul susţine că Rusia abuzează de dreptul internaţional spunând că invazia a fost justificată pentru a preveni un presupus genocid în estul Ucrainei.

Oficialii ruşi continuă să acuze Ucraina că a comis genocid.

Rusia doreşte ca acest caz să fie rspins şi obiectează asupra jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ).

Audierile, programate să se desfăşoare până pe 27 septembrie, nu vor aprofunda fondul cazului ci se concentrează în schimb pe argumente juridice despre jurisdicţie.

Moscova spune că Ucraina foloseşte cazul ca pe o cale obişnuită pentru a obţine o decizie cu privire la legalitatea generală a acţiunii sale militare.

Ucraina a depăşit deja un obstacol, deoarece instanţa a decis în favoarea sa într-o hotărâre preliminară în acest caz, în martie anul trecut.

Pe baza acestui fapt, instanţa a ordonat Rusiei să înceteze imediat acţiunile militare în Ucraina.

În cadrul audierilor, instanţa va audia şi din alte 32 de state, toate susţinând argumentul Ucrainei conform căruia instanţa este competentă să avanseze cazul.

”Faptul ca instanţa constată că are jurisdicţie este un fapt pozitiv”, a declarat Juliette McIntyre, lector de drept la Universitatea din Australia de Sud şi observator al ICJ.

În timp ce Rusia a ignorat până acum ordinele CIJ de a opri acţiunile sale militare, iar instanţa nu are nicio modalitate de a-şi pune în aplicare deciziile, experţii spun că o eventuală hotărâre în favoarea Ucrainei ar putea fi importantă pentru orice cereri viitoare de despăgubiri.

”Dacă instanţa constată că nu a existat o justificare legală în temeiul Convenţiei de genocid pentru actele Rusiei, decizia poate stabili o cerere viitoare de despăgubire”, a spus McIntyre.

Convenţia Naţiunilor Unite privind genocidul, din 1948, defineşte genocidul drept infracţiuni comise ”cu intenţia de a distruge, în totalitate sau în parte, un grup naţional, etnic, rasial sau religios”.