Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Între 2003 şi 2022, 1.668 de jurnalişti au fost ucişi în întreaga lume, ceea ce reprezintă o medie de 80 pe an, potrivit unui bilanţ publicat vineri de organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF), care notează că acest clasament este dominat de Irak şi Siria, cele mai periculoase ţări din lume pentru această profesie, transmite AFP, citată de Agerpres.
„Cu un total de 578 de jurnalişti ucişi în 20 de ani”, aceste două state afectate de război „adună, ele însele, mai bine de o treime dintre reporterii ucişi”, înaintea Mexicului (125), Filipinelor (107), Pakistanului (93), Afganistanului (81) şi Somaliei (78), reporterii bărbaţi reprezentând peste 95% din numărul de decese.
La nivelul ultimelor două decenii, 2012 şi 2013 pot fi consideraţi ani „negri”, cu „144 şi respectiv 142 de asasinate de jurnalişti, îndeosebi din cauza conflictului din Siria”, subliniază RSF.
Aceste „vârfuri” letale au fost urmate „de o acalmie progresivă, apoi de cele mai scăzute cifre la nivel istoric începând din 2019”, a anunţat organizaţia de apărare a libertăţii presei.
Însă numărul morţilor în rândul jurnaliştilor a reînceput să crească în 2022, cu 58 de jurnalişti ucişi în exerciţiul funcţiunii, faţă de 51 în anul precedent, ca urmare a războiului din Ucraina.
Astfel, 8 jurnalişti şi-au pierdut viaţa după invazia rusă în februarie. Ucraina figurează pe locul doi al clasamentului ţărilor din Europa cele mai periculoase pentru jurnalişti, după Rusia (25 de jurnalişti ucişi în 20 de ani).
„După sosirea la putere a lui Vladimir Putin, atingerile – inclusiv letale – la adresa libertăţii presei au fost sistematice, aşa cum a denunţat adesea RSF, îndeosebi odată cu lichidarea jurnalistei emblematice Anna Politkovskaia, la 7 octombrie 2006”, insistă RSF.
Cu opt morţi recente, Franţa se clasează pe locul patru în clasamentul european, în urma Turciei, „din cauza masacrului de la Charlie Hebdo din Paris în 2015”.
La scară mondială, deşi numeroase decese pot fi explicate prin aceea că mulţi dintre jurnaliştii ucişi relatau din zone de conflict armat, au fost contabilizaţi totuşi, în aceşti ultimi 20 de ani, „mai mulţi jurnalişti ucişi în ‘zone de pace’ decât în ‘zone de război’ ca urmare a anchetelor desfăşurate de aceştia în privinţa crimei organizate şi a corupţiei”, a mai menţionat RSF.
Reprezentând mai mult de jumătate din jurnaliştii ucişi în 2022, continentul american (Mexic, Brazilia, Columbia, Honduras etc) se dovedeşte a fi ”astăzi, în mod incontestabil, cel mai periculos pentru mass-media”, consideră organizaţia.
E hai să nu ne agităm prea tare din chestia asta. Și jurnaliștii la rândul lor, unii dintre ei care au dat pe goarnă pt câțiva arginți ‘că hai să ne vaccinăm cu sosu de știință făcut pe vaporu lu dom’ Pfauci’ au afectat sănătatea iar pe alții i-a curățat la propriu. De ce i-am boci mai mult pe unii vs pe alții.
Semeni vânt culegi furtună.