România trebuia să fie deja în Schengen, spune ministrul ungar de Externe, Szíjjártó Peter/ „Nu cred că putem vorbi despre migraţie ilegală sau despre presiunea migraţiei ilegale când vine vorba despre România”

România ar fi trebuit deja să facă parte din Spaţiul Schengen, context în care relaţiile economice dintre Ungaria şi România, inclusiv cele din zonele transfrontaliere, ar avea mai mult de câştigat, a declarat ministrul Comerţului Exterior şi al Afacerilor Externe al Ungariei, Szíjjártó Peter. El a făcut acest declarații marţi, la Oradea, cu ocazia lansării Programului de cooperare transfrontalieră Interereg VI A România-Ungaria.

„Credem că România ar fi trebuit deja să facă parte din Spaţiul Schengen, însă s-au vehiculat o serie de minciuni şi de declaraţii false care au împiedicat accesul României la Spaţiul Schengen. Nu cred că putem vorbi despre migraţie ilegală sau despre presiunea migraţiei ilegale când vine vorba despre România şi nu cred că acesta este un motiv ca România să nu intre în Spaţiul Schengen. Economia României, a Ungariei şi zonele transfrontaliere ar avea de profitat de pe urma intrării României în Spaţiul Schengen. De aceea aş dori să solicit Comisiei Europene să redeschidă dosarul României pentru aderarea la Spaţiul Schengen cât de repede posibil. Sperăm că cele două ţări care şi-au exprimat dreptul de veto îşi vor schimba poziţia. Şi sperăm să putem profita de relaţiile bilaterale şi de această cooperare cât mai mult posibil. Noi vom sprijini România cu toate demersurile pentru a adera la Spaţiul Schengen,” a spus, în cuvântul său, ministrul Szíjjártó Peter.

Potrivit demnitarului maghiar, cooperarea dintre România şi Ungaria este una strategică, un rol important în acest domeniu avându-l şi programele Interreg, implementate în cicluri de şapte ani.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

„Cred că acest program de cooperare Interreg între România şi Ungaria este extrem de important. Cooperarea dintre cele două naţiuni permite să fie mai bine conectate, să aibă relaţii mai strânse şi să trăiască mai bine împreună, în vecinătate. Graniţa este un element care uneşte, care creează o legătură culturală şi economică între cele două naţiuni. Acest program va da un nou impuls cooperării economice dintre ţările noastre, fiind o poveste de succes. Însă evenimentul care va duce la încununarea acestor succese va fi intrarea României în Spaţiul Schengen,” a spus ministrul ungar.

Programul Interereg VI A România – Ungaria (cooperare transfrontalieră) pentru perioada 2021 – 2027 este al treilea program de cooperare după aderarea României la UE şi are un buget total de 176 milioane de euro, din care 140 de milioane de euro sunt fonduri europene, restul – contribuţii ale celor două state.

Programul Ro-Hu este coordonat de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, iar Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea (BRECO), este instituţia care găzduieşte Secretariatul Comun şi Controlul de Prim Nivel al acestor programe.

La evenimentul de lansare au participat reprezentanţi din Guvernul României, din Guvernul Ungariei şi Comisiei Europene, ambasadorul României în Ungaria şi cel al Ungariei la Bucureşti, preşedinţi de Consilii Judeţene din cele opt judeţe transfrontaliere (patru române, patru ungare), autorităţi oficiale. Din partea Ministerului Dezvoltării a fost prezent ministrul Cseke Attila, care a declarat că, după evenimentul de la Oradea, va participa săptămâna viitoare, la Iaşi, la lansarea noului Program Interereg România – Republica Moldova.

Directorul pentru cooperare teritorială europeană, reprezentant al Comisiei Europene, Slawomir Tokarski a menţionat, în cuvântul său, că graniţele europene, în loc să fie linii de separare, trebuie să fie puncte de întâlnire pentru a realiza obiective comune, astfel încât cei 30% din locuitorii europeni care trăiesc în zone de frontieră să beneficieze de condiţii cât mai bune.