G4Media.ro

România are cei mai puțini tineri cu educație terțiară (superioară liceului). Regiunea…

Sursa foto: Eurostat

România are cei mai puțini tineri cu educație terțiară (superioară liceului). Regiunea București-Ilfov, singura din țară peste media UE / Capitala Lituaniei conduce topul european – Hartă

România are cei mai puțini tineri cu educație terțiară (orice formă de învățământ superioară liceului), în aproape toate regiunile procentul fiind sub 25%. Singura excepție este regiunea București-Ilfov, cu 54% din tinerii de 25 – 34 de ani având un nivel de educație terțiară. În clasamentul european conduce regiunea capitala Lituaniei, cu o proporție de 73%, potrivit datelor publicate luni de Eurostat.

42% din populația UE cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani avea în anul 2022 un nivel de educație terțiară.

Din cele 240 de regiuni pentru care există date disponibile (nu există date pentru Mayotte în Franța sau Åland în Finlanda), în 72 de regiuni (echivalentul a 30% din toate regiunile UE), această pondere a atins sau a depășit deja obiectivul politic al UE pentru acest domeniu: 45% în anul 2030 (colorate în verde pe hartă).

La capătul superior al distribuției se afla regiunea capitalei lituaniene, cu 73,6%, urmată de alte 11 regiuni în care cel puțin 60% dintre tineri aveau un nivel de educație terțiară. Printre acestea se numără regiunile capitalelor Franței, Irlandei, Țărilor de Jos, Poloniei, Ungariei, Suediei, Luxemburgului și Danemarcei. Multe dintre aceste regiuni atrag persoane cu înaltă calificare, probabil datorită oportunităților variate pe care le oferă în materie de educație, de ocupare a forței de muncă și sociale/de stil de viață, notează Eurostat.

Ponderi relativ ridicate ale nivelului de educație terțiară au fost înregistrate, de asemenea, în două regiuni specializate în activități de cercetare și inovare și/sau în producția de înaltă tehnologie: Utrecht din Țările de Jos și País Vasco din nordul Spaniei. Regiunea de Nord și Vest a Irlandei a mai înregistrat o pondere de peste 60%.

La polul opus, existau 17 regiuni în care mai puțin de un sfert din totalul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani aveau un nivel de educație terțiară în 2022: 7 din cele 8 regiuni din România (excepție făcând regiunea capitalei, București-Ilfov), 3 regiuni din Ungaria, 2 regiuni din Bulgaria, o regiune din Cehia, 3 regiuni din sudul Italiei și regiunea ultraperiferică Guyane (Franța). Unele dintre aceste regiuni au fost caracterizate ca fiind regiuni rurale/izolate, cu un nivel scăzut de oportunități de angajare de înaltă calificare. Altele au fost caracterizate prin specializarea relativ ridicată în programe de învățământ profesional, elevii intrând pe piața forței de muncă mai degrabă prin ucenicie și programe de formare decât prin calificări academice, notează Eurostat.

Cele mai scăzute niveluri regionale ale nivelului de educație terțiară au fost înregistrate în regiunile românești Sud-Muntenia (16,0%) și Sud-Est (17,0%), în regiunea cehă Severozápad (18,0%) și în regiunea maghiară Észak-Magyarország (18,2%).

educatie tertiara
Sursa foto: Eurostat

Harta interactivă poate fi consultată aici.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

1 comentariu

  1. Păi, a existat o uriașă campanie cu “prea multe universități, fabrici de diplome, doctorate plagiate’ . În loc să fie un control riguros al învățământului și a calității actului didactic, s-a spus ca învățământul alternativ și dual este de preferat.

    Efectul “României educate” s-a văzut de îndată: mai puțini absolvenți de învățământ terțiar, iar dintre care sunt, tot mai mulți pleacă din țară.