România a cheltuit cu peste 23% mai mult pentru protecţia socială în 2024, potrivit datelor Institutului Național de Statistică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România a înregistrat o creştere cu 23,2% a cheltuielilor totale de protecţie socială, la nivelul anului 2024 faţă de datele raportate în anul anterior, informează miercuri Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, în intervalul de referinţă, cheltuielile privind protecţia socială (inclusiv costurile administrative ale schemelor de protecţie socială) s-au ridicat la 325,723 miliarde de lei, reprezentând o creştere cu 23,2% faţă de anul precedent. Ponderea cheltuielilor de protecţie socială în Produsul Intern Brut (PIB) a fost de 18,5%, înregistrând o creştere de 1,9 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Cheltuielile cu prestaţiile sociale (exclusiv costurile administrative şi alte cheltuieli) au fost de 321,659 miliarde de lei (+23,8% faţă de anul 2023), aceste cheltuieli reprezentând 18,3% din PIB, respectiv o creştere de două puncte procentuale faţă de anul 2023.

În ceea ce priveşte veniturile de protecţie socială, acestea au însumat 323,614 miliarde de lei, în creştere cu 24,7% faţă de anul precedent. Ponderea acestora în Produsul Intern Brut a fost de 18,4%, în creştere cu 2,1 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Conform datelor INS, în perioada 2015-2024, atât veniturile, cât şi cheltuielile de protecţie socială au înregistrat o tendinţă generală de creştere, cea mai accentuată fiind consemnată în anul 2024 (+24,7%, respectiv +23,2% faţă de anul precedent). Ca pondere în PIB, în anul 2024, veniturile şi cheltuielile de protecţie socială au crescut până la 18,4% pentru venituri şi 18,5% pentru cheltuieli, cele mai ridicate niveluri din această perioadă.

Protecţia socială a fost orientată cu precădere, ca şi în anii anteriori (2015-2023), către acoperirea riscurilor legate de limita de vârstă (bătrâneţe) şi de boală sau îngrijirea sănătăţii care, în 2024 au reprezentat 47,7%, respectiv 26% din totalul cheltuielilor cu prestaţiile sociale.

Ponderile cele mai scăzute au fost înregistrate în cazul cheltuielilor destinate sprijinirii persoanelor aflate în şomaj şi acordării de beneficii pentru acoperirea cheltuielilor de locuire.

În perioada 2015-2024, ponderea cheltuielilor pentru funcţia „Limită de vârstă (bătrâneţe)” s-a redus treptat, de la 50,6% în anul 2015 la 47,7% în anul 2024, în timp ce funcţia „Boală/Îngrijirea sănătăţii” a înregistrat cele mai ridicate ponderi în perioada pandemiei (29,8% în anul 2019 şi 29,1% în anul 2020), după care a revenit la 26% în anul 2024.

În cazul funcţiei „Familie/Copii”, ponderea cheltuielilor a înregistrat o tendinţă generală de creştere faţă de anul 2015, atingând 11,9% în perioada 2021-2023, după care s-a redus uşor la 11,3% în anul 2024. În schimb, funcţia „Dizabilitate” a înregistrat o evoluţie descendentă până în anul 2022, urmată de o creştere accentuată în ultimii doi ani ai perioadei analizate, ajungând la 8,5% în anul 2024, cea mai ridicată pondere din întreaga serie.