Revista Nature: Acuzații de corupție amenință centrul românesc care derulează proiectul european al unui imens laser

Institutul din apropierea Bucureștiului găzduiește cel mai puternic laser științific din lume – însă unii oameni de știință spun că managementul deficitar amenință centrul și proiectul.

Cel mai mare institut științific din România – centrul de cercetare a unui laser de talie mondială, în valoare de multe milioane de euro – este zguduit de o serie de dispute în care este implicat directorul său. În iulie, un sindicat reprezentând oamenii de știință de la Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) de lângă București a depus la Parchet o plângere de corupție împotriva directorului lor, Nicolae-Victor Zamfir. Cercetătorii susțin că numirea lui Zamfir în funcția de director a fost ilegală. De asemenea, aceștia spun că el a gestionat eronat institutul, perturbând cercetarea și proiectul de construire a laserului ca parte a inițiativei Extreme Light Infrastructure (ELI) a Uniunii Europene, ceea ce face ca România să riște să fie scoasă din proiect.

În plângere, cercetătorii protestează față de prelungirea în februarie a contractului lui Zamfir în calitate de șef al IFIN-HH, făcută de către secretarul de stat Dragoș Ciuparu pentru încă aproape patru ani. Ei spun că acest demers este problematic, deoarece Zamfir are 68 de ani – cu trei ani peste limita vârstei legale pentru un astfel de post de funcționar public. De asemenea, ei au depus o plângere împotriva lui Ciuparu, acuzându-l de abuz în serviciu, și susțin că Zamfir este complice la abuz.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

„Mulți oameni de știință ai IFIN-HH nu doresc ca Zamfir să conducă institutul, deoarece spun că perturbă procesul științific și pune în pericol șansele României de a face parte din ELI”, spune reprezentantul sindical George Epurescu, fizician la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiație, de lângă București. „Și nu credem că prelungirea mandatului său este întru totul legală”. Sindicatul îi reprezintă pe 45 dintre cei 250 de cercetători ai IFIN-HH.

Zamfir și Ciuparu neagă acuzația de abuz în serviciu. Zamfir spune că limita de vârstă pentru funcția de conducere a fost invocată abia după ce a fost numit inițial și că prelungirea contractului său este în acord cu legile existente. „Aici, în România, oricine poate acuza pe oricine de orice”, spune Ciuparu. „Voi aștepta să rezolve situația cei abilitați”.

Zamfir respinge, de asemenea, acuzațiile de management deficitar. „IFIN-HH este la nivelul celor mai prestigioase infrastructuri din Europa și din întreaga lume”, spune el. „Pe toată durata funcției de director, preocuparea mea principală a fost să îmbunătățesc colaborările noastre, pentru ca institutul să fie integrat în comunitatea științifică mondială și europeană”.

Mega-laserul

ELI este un mega-proiect al UE, în valoare de 875 milioane de euro (1 miliard de dolari SUA), care construiește trei lasere de cercetare de ultimă generație, pentru a stimula știința în Europa Centrală și de Est. Celelalte două centre, din Ungaria și Cehia, vor fi gata să-și ofere serviciile cercetătorilor din întreaga lume anul viitor.

Dar centrul românesc, care se numește ELI-Nuclear Physics (ELI-NP) și este conceput pentru a efectua cercetări de ultimă oră în fotonica nucleară, are întârzieri din cauza problemelor cu o componentă cheie, sursa gamma. Aceasta va genera un fascicul intens și strălucitor de raze gamma, care va permite studiul detaliat al structurii nucleelor ​​atomice. Celelalte componente ale ELI-NP, două lasere de 10 petawatt – cel mai puternic construit vreodată – sunt la termen.

În 2018, au izbucnit dezacorduri între Zamfir și EuroGammaS, consorțiul care construiește sursa gamma, din cauza instalației. Zamfir a anulat contractul cu EuroGammaS, deși majoritatea componentelor erau construite, și a contractat Lyncean Technologies din Fremont, California, pentru a finaliza sursa, împingând finalizarea acesteia până în 2023. Instanțele din România deliberează cine ar trebui să plătească pentru lucrarea deja realizată de EuroGammaS.

Întârzierea înseamnă că România a fost lăsată în afara următoarei etape cruciale a ELI: în luna mai, celelalte două țări nu au inclus România în cererea lor către Comisia Europeană pentru a forma un Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC), care va adăuga alți parteneri din UE pentru a gestiona în final ELI și pentru a-și împărți costurile operaționale, într-un mod similar celui în care o organizație administrativă internațională guvernează CERN, Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară, de lângă Geneva, Elveția.

Tensiuni cu personalul

Unii cercetători ai IFIN-HH spun că, în ultimele luni, Zamfir a luat o serie de decizii organizatorice și privind personalul care au afectat cercetarea științifică și au alungat colaboratorii internaționali, creând tensiuni între personal și conducere. În mai, 95 de cercetători ai IFIN-HH au semnat o scrisoare deschisă prin care au solicitat retragerea numirii sale. De asemenea, semnatarii s-au plâns că, în aprilie, Zamfir a dizolvat consiliul științific al institutului, care este ales de către personalul științific permanent. Zamfir spune că ar fi trebuit să fie inclus și alt personal din institut.

Extinderea contractului lui Zamfir a fost ultima picătură, spune Livius Trache, fost director științific la IFIN-HH. În mai, Trache a scris o scrisoare către colaboratorii științifici ai IFIN-HH din alte țări, în care descrie „un război între management și cercetătorii de la institut”. Scrisoarea critică stilul de conducere al lui Zamfir și reclamă demiterea consiliului științific. În scrisoare se subliniază valoarea ELI-NP, despre care se spune că trebuie salvat de un management deficitar.

Pe 24 iulie, Zamfir l-a concediat pe Trache de la IFIN-HH din cauza a ceea ce Zamfir a descris pentru Nature drept o „încălcare gravă a reglementărilor care interzic răspândirea de informații false despre institut”. Colegii internaționali au sărit în apărarea lui Trache. Într-o scrisoare deschisă către ministrul Științei și către secretarul de stat pentru Cercetare, din 9 august, 66 de fizicieni din 16 țări îl descriu pe Trache drept un „lider cheie internațional în domeniul fizicii nucleare și astrofizicii” și au solicitat să fie reîncadrat la IFIN- HH.

Mai mult, oamenii de știință spun că, în noiembrie anul trecut, Zamfir a întrerupt un acord de colaborare cu Institutul Laue-Langevin (ILL), o organizație internațională care furnizează fascicule de neutroni pentru cercetarea științifică de la Grenoble, Franța. Cercetătorii ILL spun că Zamfir a anulat un împrumut de detectori importanți pentru îmbunătățirea eficienței unui nou instrument ILL pentru sondarea structurii nucleelor ​​atomice, deși exista un acord între IFIN-HH și ILL cu privire la împrumut.

„Ne bazam pe acești detectori și aveam un acord oficial cu IFIN-HH”, spune Silvia Leoni de la Institutul italian de fizică nucleară din Milano, care este membru al unei organizații consultative științifice a ILL. Pierderea lor, spune ea, „are inevitabil un efect negativ asupra producției științifice”.

Zamfir a spus că detectoarele trebuie să fie returnate către IFIN-HH pentru un audit al echipamentului. „Avem relații excelente de colaborare cu ILL și le-am promovat întotdeauna.”

Pe cont propriu

Cercetătorii IFIN-HH, dintre care 10-15% lucrează la proiectul laserului, se îngrijorează că problemele înseamnă că institutul va fi exclus din proiectul principal ELI și că România va fi lăsată să plătească pentru costurile sale de funcționare – aproximativ 30 de milioane de euro pe an – pe cont propriu.

„Întregul nostru buget național pentru proiecte științifice competitive pentru următorii trei ani – de la fizică sau biologie la arte – este de doar 6 milioane de euro”, spune Octavian Micu, fizician la Institutul de Științe Spațiale din București. „Comparați asta cu cele 30 de milioane de euro pe care România ar trebui să le plătească anual pentru funcționarea ELI-NP, dacă nu devine membru ERIC”.

„Suntem la timp cu toate celelalte facilități experimentale”, susține Zamfir. El spune că singura excepție care este supusă amânării este componenta gamma.

Un raport publicat la 14 iulie de Comitetul științific și tehnic internațional al consorțiului ELI (ISTAC) a declarat că un efort din 2018 al Comisiei Europene de a media disputa cu EuroGammaS privind sursa gamma „a fost ignorat de România”. ISTAC a concluzionat că „managementul ELI-NP trebuie să demonstreze cooperarea de bună credință și capacitatea de a conduce un centru internațional într-un mod transparent și verificabil”.

„Sperăm cu toții că ELI-NP va putea să se alăture ELI ERIC mai târziu, când se vor rezolva toate problemele”, spune președintele ISTAC, Sandro de Silvestri, un fizician de la Universitatea Politehnică din Milano.

Comisia Europeană spune că dorește să vadă ELI-NP avansând conform planului. Ea a plătit pentru ELI folosind fonduri structurale, care sunt rezervate de obicei proiectelor de infrastructură de bază în țările mai sărace ale UE, și are o autoritate limitată asupra modului în care aceste proiecte sunt puse în aplicare. „Comisia cunoaște și monitorizează îndeaproape provocările de implementare a proiectului ELI-Nuclear Physics și este în contact strâns cu toți partenerii ELI pentru a discuta calea de urmat”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Sursa: Nature / Autor: Alison Abbott