Rețeaua de ONG-uri RoTIP: România a fost și rămâne principala „țară problemă” a traficului de persoane în Europa. Cerem Guvernului să ia măsuri / Românii reprezintă între 30% și 50% din numărul total al victimelor identificate și între 40% și 60% dintre traficanți

RoTIP (Rețeaua de ONG-uri împotriva traficului de persoane) și consorțiul de ONG-uri care implementează proiectul STOP-AT atrag atenția, de Ziua UE împotriva traficului de persoane, că România a fost și rămâne principala „țară problemă” a traficului de persoane în Europa, românii reprezentând între 30% și 50% din numărul total al victimelor identificate și între 40% și 60% dintre traficanții din Uniune.

Tototdată, ponderea copiilor români exploatați sexual din totalul minorilor victime ale traficului de persoane (între 75 și 80%) este mult peste ponderea globală în acest domeniu (51%), precizează sursa citată.

Fundația solicită autorităților să ia măsuri pentru a combate acest fenomen, pentru:

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

1. creșterea capacității autorităților de aplicare a legii pentru a-și duce la îndeplinire, în mod efectiv și eficient, atribuțiile legale de combatere și monitorizare a fenomenului traficului de persoane;
2. operaționalizarea celor 9 adăposturi pentru victimele traficului de persoane și finanțarea corespunzătoare a nevoilor de asistență și protecție a acestora, atât în sectorul public cât și în cel privat;
3. organizarea unor campanii publice masive de informare și conștientizare a traficului de persoane, susținute de instituțiile mass-media publice și private.

Comunicatul integral:  

Ziua UE împotriva traficului de persoane a fost instituită de Comisia Europeană în 2007 în scopul creșterii gradului de conștientizare cu privire la această infracțiune extrem de gravă, zi ce este celebrată pe 18 octombrie în fiecare an.

RoTIP (Rețeaua de ONG-uri împotriva traficului de persoane) și consorțiul de ONG-uri care implementează proiectul STOP-AT, aduce în atenția publicului larg următoarele:

1. de mai bine de 20 de ani, Raportul de evaluare a traficului de persoane (TIP Report), publicat de către Departamentul de Stat al SUA, a subliniat anual faptul că:

„Guvernul României nu îndeplinește… standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane”;

2. în Tratatul de aderare la UE, semnat în 2005, România s-a obligat:

„să dezvolte și să pună în aplicare o strategie multianuală coerentă împotriva criminalității, care să includă acțiuni concrete pentru a reduce statutul României de țară de origine, tranzit și destinație a victimelor traficului de persoane și să prezinte anual statistici credibile privind modul în care acest fenomen infracțional este controlat”;

3. România a fost și rămâne principala „țară problemă” a traficului de persoane în Europa. La nivelul celor 27 de state membre UE, cetățenii unui singur stat – România, reprezintă între 30% și 50% din numărul total al victimelor identificate și între 40% și 60% dintre traficanții UE;
4. ultimul raport publicat de Comisia Europeană în decembrie 2022 subliniază numărul foarte mare de victime ale traficului de persoane, cetățeni români. Acestea reprezintă 2.315 persoane traficate în UE (unele victime cu cetățenie franceză, italiană, britanică etc. sunt tot de origine română), urmate pe locul 2 de Franța cu 1.202 victime așa cum se poate observa în graficul de mai jos:
5. ponderea copiilor români exploatați sexual din totalul minorilor victime ale traficului de persoane (între 75 și 80%) este mult peste ponderea globală în acest domeniu (51%);
6. CEDO a menționat că art.4 din Convenție se referă la necesitatea unei abordări cuprinzătoare a eliminării traficului de persoane care să includă măsuri de prevenire și de protecție a victimelor, pe lângă măsurile de sancționare a traficanților. Art. 4 prevede în mod necesar faptul că statele au obligații pozitive de a adopta măsuri care sancționează efectiv traficul de persoane și de a implementa aceste măsuri în mod eficient.

Prin instrumentele juridice internaționale ale ONU, Consiliului Europei, OSCE sau UE, România și-a asumat obligații de reducere a numărului de victime și traficanți cetățeni români. Cu toate acestea observăm o pasivitate constantă a statului român în îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin în lupta împotriva traficului de persoane.

În acest context, reiterăm solicitările mai vechi adresate Guvernului României privitoare la:

1. creșterea capacității autorităților de aplicare a legii pentru a-și duce la îndeplinire, în mod efectiv și eficient, atribuțiile legale de combatere și monitorizare a fenomenului traficului de persoane;
2. operaționalizarea celor 9 adăposturi pentru victimele traficului de persoane și finanțarea corespunzătoare a nevoilor de asistență și protecție a acestora, atât în sectorul public cât și în cel privat;
3. organizarea unor campanii publice masive de informare și conștientizare a traficului de persoane, susținute de instituțiile mass-media publice și private. Consorțiul STOP-AT a elaborat materiale de informare (proiecte didactice pentru gimnaziu și licee) care pot fi accesate în cadrul programului #ECLERhubs pe site-ul ecler.org.

Avem speranța, în mod special, că actualul Ministru al Afacerilor Interne, dl. Cătălin Predoiu, care cunoaște foarte bine nevoia de implementare a prevederilor de capacitare efectivă a DIICOT, menționate în OUG 76/2016, va emite cu celeritate ordinele de ministru necesare punerii în aplicare a acesteia, astfel încât cooperarea procuror-polițist să fie eficientizată.

Menționăm că nevoia de creștere a capacității DIICOT în contextul acceptării României în Spațiul Schengen este o necesitate absolută deoarece granița României ar deveni frontiera externă cea mai facilă criminalității organizate transfrontaliere, reprezentând a doua cea mai mare graniță terestră după cea a finlandeză, însă mult mai ușor de accesat. Pentru garantarea siguranței Spațiului Schengen, România trebuie să aibă capacitatea de a răspunde prompt și efectiv provocărilor regionale de combatere a criminalității organizate transfrontaliere.

Photo 187473770 © Tinnakorn Jorruang | Dreamstime.com