Reprezentanții mediului de afaceri: Orice fel de modificare fiscală trebuie făcută de la 1 ianuarie 2024/ Guvernul să fie primul care dă exemplu prin economiile pe care le face

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, Florin Jianu, a declarat, marţi, că orice fel de modificare fiscală trebuie făcută de la 1 ianuarie 2024, iar Guvernul trebuie să dea primul exemplu în privinţa echilibrării bugetului de stat şi, mai ales, a cheltuielilor.

Premierul Marcel Ciolacu a avut consultări, la Palatul Victoria, cu reprezentanţi ai CNIMMR şi ai Confederaţiei Patronale Concordia.

„Ceea ce am solicitat, împreună cu partenerii noştri, a fost stabilitate şi predictibilitate. Orice fel de necesară modificare fiscală trebuie făcută de la 1 ianuarie 2024. Acesta este mesajul pe care noi l-am transmis. Apoi, Guvernul trebuie să dea primul exemplu în ceea ce înseamnă echilibrarea bugetului de stat şi, mai ales, a cheltuielilor. Am spus nişte lucruri foarte clare legat de fondurile europene. Din perioada 2021 – 2027, până în acest moment, nu s-a cheltuit niciun euro. S-au promis 490 de apeluri în valoare de 36,8 miliarde de euro şi nu s-a cheltuit niciun euro. În continuare, se fac agenţii, în continuare sunt angajări la bugetul de stat. Or, ceea ce noi am solicitat din partea mediului privat a fost echitate”, a afirmat Jianu, la finalul discuţiilor, potrivit Agerpres.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

La rândul său, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia, Dan Şucu, a precizat că recomandarea făcută guvernanţilor este aceea de a lucra împreună în vederea găsirii celor mai bune soluţii.

„În primul rând, îi mulţumim domnului prim-ministru şi echipei dânsului că ne-a ascultat, dânsul pare să aibă o disponibilitate serioasă pentru a discuta cu patronatele şi, în general, pentru tot ce înseamnă dialogul social. Am observat şi ne-a explicat despre dezechilibrele care există în clipa de faţă pe parte fiscală. Sigur, ne-a solicitat ajutorul, în acelaşi timp suntem de acord cu ajutorul pe care dânsul îl solicită, dar, în acelaşi timp, ne aşteptăm ca Guvernul să fie primul care dă exemplu prin economiile pe care le-ar putea face. Nu putem doar să solicităm de la societăţi şi de la contribuabili să plătească, în primul rând ar trebui ca Guvernul să-şi facă ordine în propria curte. (…) Fiecare dintre noi avem ceva de făcut, fiecare dintre noi putem să contribuim. Dânşii ştiu mai bine unde pot face economii”, a transmis Şucu.

Jianu şi Şucu au subliniat că se aşteaptă ca Guvernul să aducă la cunoştinţă mediului de afaceri măsurile pe care intenţionează să le adopte, menţionând că au primit asigurări în acest sens.

„Eu cred că Guvernul trebuie să iasă, în primul rând, şi să spună care sunt măsurile asumate pe care le propune mediului de afaceri. Împreună cu partenerii noştri, am solicitat ca aceste măsuri să ne fie şi nouă trimise, să fie însoţite de analize de impact şi noi să răspundem în consecinţă acestor măsuri. (…) Am primit foarte multe întrebări din spaţiul public şi nu aş vrea să comentez punctual pe o măsură sau alta, pentru că am avut o inflaţie de măsuri, foarte multe întrebări cu privire la o măsură sau alta”, a explicat Florin Jianu.

La rândul său, Dan Şucu, a punctat că solicitarea reprezentanţilor mediului de afaceri a fost aceea de a le fi prezentată o listă clară de măsuri din partea Guvernului.

„Noi am solicitat să ne dea această listă clară cu ceea ce intenţionează să facă. Apoi, sigur că vom vorbi cu fiecare industrie în parte, cu fiecare asociaţie patronală în parte. Vom putea să venim cu nişte soluţii, poate chiar mai bune decât soluţiile propuse. În mod normal, în cel mult 10 zile, am putea să definitivăm tot ceea ce e de definitivat. Au fost discuţii de principiu, au fost o grămadă de propuneri, dar nimic, în clipa de faţă, nu este definitivat. De aceea, este absolut normal, noi suntem confederaţii patronale largi, cu un număr foarte mare de membri, dorim să ne informăm membri pe baza unor lucruri certe şi să primim un feedback corect din partea membrilor noştri ca să putem să transmitem mai departe. Noi avem o lege a dialogului social pe care trebuie să o respectăm”, a evidenţiat Şucu.

Context

Coaliția PSD-PNL negociază un mega-pachet de măsuri fiscale, creșteri de taxe și impozite, care ar urma să fie aplicate fie de la 1 august, fie de la 1 septembrie, pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, au declarat pentru G4Media.ro surse de la vârful celor două partide aflate la guvernare. În aceste zile se află la București „șefa PNRR”, Celine Gauer, pentru a discuta despre jaloanele și reformele asumate de România.

Unele creșteri de taxe și impozite sunt complet noi, cum ar fi introducerea unui impozit de 1% pentru clădiri rezidențiale care cumulat depășesc valoarea de 500.000 de euro, altele sunt idei mai vechi cum ar fi impozite mărite pentru jocuri de noroc și tutun.

Guvernul trebuie să facă rost de bani la buget pentru a se încadra în deficitul bugetar negociat cu Comisia Europeană, care nu trebuie să depășească 4, 4% din Produsul Intern Brut (PIB). Pe primele cinci luni, deficiul raportat de Ministerul Finanțelor a fost 2, 32% din PIB.

Dacă nu se încaderează în deficit, România riscă tăierea fondurilor europene.

Oficial, „gaura” la buget a ajuns la 9 miliarde lei în primele cinci luni ale anului. Aceasta este suma dintre programul de încasări al ANAF și încasările efective. Însă a fost vehiculată de asemenea o „gaură” de 20 de miliarde lei, care ar fi cauzată, pe lângă veniturile mai mici decât cele estimate, și de cheltuielile mai mari decât cele planificate.

Garua ar putea fi însă chiar mai are, de câteva zeci de miliarde, deoarece și profiturile companiilor au fost supraevaluate de finanțe, care nu a ținut cont de creșterea prețurilor la energie. Aceste creșteri au diminuat semnificativ profiturile companiilor.