Live Războiul din Iran, ziua 59. JD Vance, îngrijorat că SUA rămâne fără arme / Teheranul vrea redeschiderea strâmtorii Ormuz fără un acord nuclear” / Prețul petrolului a crescut din nou

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Luni are loc întâlnirea dintre ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, și președintele rus Vladimir Putin. La Moscova, cei doi vor discuta – se anunță – despre „ultimele evoluții ale negocierilor, încetarea focului și evenimentele conexe”.

Printre acestea se numără avertismentul de ieri al președintelui american Donald Trump, potrivit căruia sistemul petrolier al Iranului ar putea „exploda” în termen de trei zile, în cazul unor noi întreruperi ale infrastructurii energetice a țării.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a calificat drept „foarte pozitivă” vizita de la sfârșitul săptămânii trecute la Islamabad, afirmând că au fost analizate și stabilite „condițiile specifice” pe baza cărora vor putea continua negocierile dintre Iran și Statele Unite.

Potrivit agenției Irna, Araghchi a subliniat că condițiile impuse de Teheran sunt „foarte importante”, după ce a părăsit Pakistanul fără a da dovadă de o deschidere reală față de discuțiile cu Washingtonul.

La rândul lor, Statele Unite au anulat trimiterea la Islamabad a emisarilor Steve Witkoff și Jared Kushner.

Ora 19.46

Vicepreședintele SUA, J. D. Vance, ar fi pus în repetate rânduri sub semnul întrebării descrierea făcută de Departamentul Apărării cu privire la războiul din Iran și s-a întrebat dacă Pentagonul nu a subestimat ceea ce pare a fi o epuizare drastică a stocurilor de rachete ale SUA, relatează The Atlantic.

Doi înalți oficiali ai administrației au declarat că vicepreședintele a pus la îndoială acuratețea informațiilor furnizate de Pentagon cu privire la război.

De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea cu privire la disponibilitatea anumitor sisteme de rachete în cadrul discuțiilor purtate cu președintele Trump, au spus mai multe persoane familiarizate cu situația.

Consecințele unei reduceri drastice a rezervelor de muniție sunt potențial dezastruoase: forțele americane ar trebui să recurgă la aceste stocuri pentru a apăra Taiwanul împotriva Chinei, Coreea de Sud împotriva Coreei de Nord și Europa împotriva Rusiei.

Ora 18.03

Închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz rămâne principalul punct de presiune atât pentru Iran, cât și pentru SUA, care au instituit blocade reciproce în zonă.

Cu toate acestea, cel puțin șapte nave au traversat îngustul culoar de navigație în ultimele 24 de ore, indică datele de la Kpler și analizele satelitare separate de la specialiștii în analiză de date SynMax.

Iranul permite ocazional trecerea unor nave în schimbul unor plăți, dar volumul este departe de cele 140 de nave care treceau în medie zilnic prin strâmtoare.

Imagini recente din satelit de la platforma de urmărire a navelor MarineTraffic arată strâmtoarea în mare parte pustie.

Aproximativ 20.000 de navigatori și aproape 2.000 de nave rămân blocate în apropierea strâmtorii, potrivit Organizației Maritime Internaționale, o agenție a ONU.

Ora 17.27

Armata israeliană a confirmat luni că a atacat ținte Hezbollah în Liban, în ciuda armistițiului încheiat între cele două părți.

Noi imagini făcute astăzi arată fum ridicându-se deasupra sudului Libanului, în apropierea graniței cu Israelul.

Atacurile au fost efectuate în special dincolo de zona inițială de operațiuni israeliene, surse de securitate declarând agenției de știri Reuters că Israelul a atacat ținte în apropierea graniței de est a Libanului cu Siria.

Între timp, gruparea teroristă Hezbollah, susținută de Iran, a lansat o dronă explozivă asupra trupelor israeliene, au declarat Forțele de Apărare Israeliene, deși nu au fost raportate răniți.

O altă aeronavă ostilă a fost interceptată anterior.

„Aceste incidente constituie o încălcare a înțelegerilor de armistițiu”, a precizat un reprezentant al armatei israeliene.

Ora 16.49

Vladimir Putin s-a întâlnit luni cu ministrul de externe al Iranului la Sankt Petersburg, relatează agenția de știri rusă RIA.

Președintele rus a declarat că speră că „va veni pacea” și că iranienii vor „naviga prin această perioadă dificilă” de război.

Abbas Araghchi a subliniat relația strânsă dintre Teheran și Moscova, despre care a spus că se va consolida și mai mult.

Ministrul a adăugat că Iranul va continua să lupte împotriva SUA, deoarece s-a dovedit „capabil să îndure și să supraviețuiască acestei perioade”.

În special, RIA a relatat că Putin „a primit și un mesaj” de la noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, care nu a mai fost văzut în public de la numirea sa.

Relatările din New York Times sugerează că acesta este grav rănit și se ascunde, în timp ce mesajele sunt transmise doar în scris printr-un lanț de curieri de încredere.

Ora 15.47

Ministrul de externe al Iranului se află în mijlocul unei campanii diplomatice intense. Săptămâna trecută, Abbas Araghchi a mers mai întâi în Pakistan și apoi în Oman, înainte de a se întoarce în Pakistan.

Acum se află la Sankt Petersburg și va vizita și Moscova pentru a discuta despre război cu Vladimir Putin.

Kangarlou spune că este probabil ca Araghchi să dorească să discute principalul punct de blocaj din negocierile de pace cu SUA: stocul nuclear de uraniu îmbogățit al Iranului.

„Rusia s-a oferit de mult timp să ajute la depozitarea celor 400 kg de uraniu îmbogățit ale Iranului”, spune Kangarlou.

Prin urmare, ea consideră că este probabil ca această chestiune să fie „parte a discuției din Rusia”, deși adaugă că oferta Rusiei, însă, nu a fost pe placul lui Donald Trump.

Ora 14.49

Cancelarul german Friedrich Merz a apreciat luni că Statele Unite sunt „umilite” de Iran, iar conflictul din Orientul Mijlociu nu se va încheia probabil în curând, transmite agenția de știri dpa, citată de Agerpres.

„Iranienii sunt clar mai puternici decât se aştepta şi totodată americanii clar nu au o strategie cu adevărat convingătoare la negocieri”, a afirmat şeful guvernului de la Berlin în timpul unei vizite într-o instituţie de învăţământ din oraşul Marsberg, în regiunea sa natală Sauerland din nord-vestul Germaniei.

„Problema cu conflictele de felul acesta este întotdeauna că nu trebuie doar să intri în ele, trebuie să şi ieşi. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan, timp de 20 de ani. Am văzut în Irak”, a adăugat el.

Merz este de părere că SUA „au pornit foarte evident în acest război fără nicio strategie”, ceea ce îngreunează şi mai mult încheierea ostilităţilor, „în special deoarece iranienii evident negociază foarte abil – sau pur şi simplu nu negociază, în mod foarte abil”.

„O întreagă naţiune este umilită de conducerea iraniană”, a spus cancelarul, conform căruia „în acest moment situaţia este destul de complicată”.

În privinţa efectelor războiului asupra Germaniei, el a arătat că „ne costă foarte mulţi bani”. „Acest conflict, acest război împotriva Iranului are un efect direct asupra rezultatelor noastre economice”.

Berlinul îşi menţine oferta de a desfăşura nave de deminare pentru a contribui la deblocarea Strâmtorii Ormuz, vitală pentru tranzitul petrolului, a reafirmat Merz, precizând însă că încetarea luptelor reprezintă o condiţie preliminară.

Ora 13.56

Închiderea internetului impusă de guvernul Iranului a intrat în a 59-a zi, potrivit NetBlocks.

Doar site-urile aprobate de stat pot accesa internetul, spune platforma de monitorizare, în timp ce înalți oficiali iranieni continuă să posteze liber pe site-urile de socializare.

A existat o excepție notabilă de la întreruperea internetului, când a revenit pentru o scurtă perioadă în martie, indicată ca o mică creștere în graficul NetBlocks.

Organismul de supraveghere a atribuit acest lucru unei aparente erori a sistemului de filtrare, dar restaurarea internetului în Iran nu a fost susținută.

Ora 13.37

Oficialii pakistanezi au declarat luni pentru agenția de știri Reuters că nu există planuri de a convoca o a doua rundă de discuții de pace față în față între negociatorii iranieni și americani.

Aceștia au subliniat că discuțiile pentru ajungerea la un acord de pace durabil sunt în curs de desfășurare în spatele ușilor închise, dar discuțiile directe nu vor avea loc până când ambele părți nu vor cădea de acord pentru a semna un memorandum de înțelegere.

„Proiectul va fi negociat de la distanță până când se ajunge la un consens”, a declarat o sursă pakistaneză familiarizată cu negocierile.

Speranțele de a reînvia eforturile de pace stagnate au suferit o lovitură în acest weekend, când Donald Trump a anulat vizita trimisilor săi în Pakistan pentru discuții.

Ora 12.43

Iranul a interzis luni exportul de plăci și foi de oțel până pe 30 mai, a relatat presa de stat.

Industria siderurgică iraniană a fost ținta atacurilor americano-israeliene pe parcursul războiului.

Benjamin Netanyahu a susținut la începutul acestei luni că până la 70% din capacitatea de producție a oțelului a Iranului a fost distrusă în atacuri.

Această ultimă decizie este probabil un indicator al presiunii sub care se află economia iraniană, în ciuda încercărilor regimului de a minimiza amenințarea cu care se confruntă din partea atacurilor americane.

Ora 12.03

Regele Marii Britanii urmează să sosească astăzi în SUA pentru o vizită de stat strâns legată de războiul din Iran.

Oficial, vizita sa marchează cea de-a 250-a aniversare a declarației de independență americane față de dominația britanică.

Guvernul speră însă că Regele Charles poate ajuta la repararea relației dintre Donald Trump, un admirator al monarhiei, și aliații Americii, relație tensionată de războiul din Iran.

Trump a calificat abordarea Regatului Unit față de războiul din Iran drept „teribilă” și l-a criticat în repetate rânduri pe prim-ministru Starmer după ce acesta a refuzat inițial să permită SUA să folosească bazele aeriene britanice pentru atacul său asupra Iranului.

Țările europene NATO au refuzat să se alăture unei posibile acțiuni militare americane împotriva blocadei iraniene asupra Strâmtorii Ormuz.

Rapoartele au sugerat că SUA și-ar putea revizui poziția cu privire la Insulele Falkland ca represalii și că Trump ia în considerare serios părăsirea NATO.

Situația a fost, de asemenea, umbrită de împușcăturile de la cina corespondenților de la Casa Albă de sâmbătă.

Ora 11.01

Israelul și Libanul au prelungit armistițiul până la mijlocul lunii mai, săptămâna trecută – dar situația rămâne sub presiune.

Atacurile israeliene au ucis 14 persoane și au rănit 37 ieri, a declarat Ministerul Sănătății din Liban. Printre acestea se numărau doi copii și două femei.

Israelul a raportat că unul dintre soldații săi a fost ucis și alți șase au fost răniți după ce gruparea teroristă Hezbollah a anunțat atacuri asupra trupelor israeliene din Liban.

Armata a reacționat avertizând locuitorii din șapte sate libaneze din afara zonelor pe care le ocupă în prezent să își părăsească locuințele – în ciuda armistițiului.

Ora 10.07

Armata israeliană a atacat luni mai multe infrastructuri din sudul Libanului, despre care susține că sunt legate de gruparea teroristă Hezbollah, susținută de Iran.

Forțele de Apărare Israeliene au declarat că structurile au fost folosite de Hezbollah „pentru a pregăti atacuri împotriva soldaților IDF și a statului Israel”.

„IDF va continua să opereze decisiv împotriva amenințărilor îndreptate către civilii israelieni și soldații IDF, în conformitate cu directivele eșalonului politic”, a adăugat acesta.

Ultimele atacuri au loc după ce Benjamin Netanyahu a îndemnat armata israeliană să atace ținte legate de Hezbollah, susținut de Iran.

Netanyahu a cerut armatei să atace ținte „cu forță” după ce Hezbollah a lansat rachete și drone asupra nordului Israelului.

Ora 9.03

Prețurile petrolului au înregistrat luni noi creșteri, în contextul în care negocierile de pace dintre SUA și Iran s-au blocat. Brent, referința globală, a crescut cu aproape 2% și a ajuns la 107,26 dolari pe baril, transmite MEDIAFAX.

Potrivit BBC, Brent, referința globală, a crescut cu aproape 2% și a ajuns la 107,26 dolari pe baril. Pe de altă parte, țițeiul tranzacționat în SUA a crescut cu 1%, ajungând la 95,40 dolari.

Aceste majorări vin în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a declarat în weekend că Washingtonul a anulat planurile de a trimite o echipă în Pakistan pentru negocieri cu omologii iranieni.

Pe de altă parte, ministrul iranian de externe, Seyed Abbas Araghchi, a declarat duminică faptul că „discuții importante privind chestiuni bilaterale și evoluțiile regionale” sunt în curs cu Oman.

Prețul petrolului Brent a crescut cu peste 10% de când liderul de la Casa Albă a anunțat săptămâna trecută că va prelungi armistițiul cu Teheranul.

Ora 08:06

Navele și elicopterele Marinei SUA au interceptat 38 de nave comerciale legate de Iran de la începutul blocadei navale, anunță Comandamentul Central al Statelor Unite din Orientul Mijlociu, citat de La Repubblica.

„Marina SUA continuă să asigure respectarea blocadei porturilor iraniene, împiedicând navele să intre sau să iasă. Forțele americane au ordonat celor 38 de nave să-și schimbe cursul sau să se întoarcă în port”, se arată într-un comunicat.

Mai exact, sâmbătă, un elicopter al Marinei SUA, care a decolat de pe distrugătorul lansator de rachete USS Pinckney, a interceptat nava comercială Sevan, supusă sancțiunilor americane, în Marea Arabiei.

La ordinul forțelor armate americane, nava a fost trimisă înapoi în Iran.

De asemenea, săptămâna trecută, două petroliere supuse sancțiunilor și aparținând „flotei fantomă” iraniene, Majestic X și Tifani, au fost confiscate în Oceanul Indian de către Comandamentul Indo-Pacific al Statelor Unite.

„Vom continua activitățile de combatere maritimă la nivel global pentru a demantela rețelele ilicite și a intercepta navele supuse sancțiunilor care oferă sprijin material Iranului, oriunde ar opera acestea”, a subliniat comandamentul.

Ora 10.19

Ora 08:01

Axios: „Iranul prezintă o nouă propunere de redeschidere a strâmtorii Hormuz fără programul nuclear”

Iranul, prin intermediul unor mediatori pakistanezi, ar fi transmis Statelor Unite o nouă propunere privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz și încetarea războiului, negocierile privind programul nuclear fiind amânate pentru o etapă ulterioară. Informația a fost publicată de Axios, care citează un oficial american și două surse familiarizate cu situația.

Ora 07:46

Kremlinul a confirmat că președintele Vladimir Putin îl va primi luni pe ministrul de externe iranian Abbas Araghchi, așteptat în Rusia în timp ce negocierile dintre Iran și Statele Unite rămân în impas, anunță agenția de stat rusă TASS.

Araghchi a părăsit Islamabadul duminică, potrivit informațiilor furnizate de ministerul său.

Întrebat de Tass despre o posibilă întâlnire între cei doi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitry Peskov a răspuns afirmativ.

Ministrul iranian s-a întors duminică la Islamabad după o scurtă vizită în Oman, în timp ce eforturile de mediere pentru relansarea discuțiilor dintre Teheran și Washington continuă, după o primă întâlnire încheiată fără acord în urmă cu două săptămâni. Potrivit ambasadorului iranian în Rusia Kazem Jalali, Araghchi ar fi trebuit să se deplaseze și la Sankt Petersburg pentru a se întâlni cu președintele rus, „în cadrul acțiunii diplomatice menite să promoveze interesele țării și într-un context de amenințări externe”, a scris acesta pe X.

Pentru Jalali, Iranul și Rusia prezintă „un front comun” împotriva „forțelor hegemonice globale” și în favoarea „unei lumi libere de unilateralism și dominație occidentală”. Anterior, citându-l pe Jalali, agenția iraniană Isna a raportat că printre obiectivele lui Araghchi se numără și discutarea cu oficialii ruși a celor mai recente evoluții ale negocierilor cu Statele Unite.

Ora 07:42

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat că sistemul petrolier al Iranului ar putea „exploda” în termen de trei zile, în cazul unor noi întreruperi ale infrastructurii energetice a țării.

Trump a explicat pentru Fox News că, dacă petrolul nu poate fi transportat, „acesta continuă să se acumuleze mecanic și în subteran”, crescând presiunea în sistemele de conducte și în structurile subterane, până la provocarea „unei rupturi sau a unei explozii care ar putea deteriora sistemul în mod permanent”.

Trump a adăugat că, chiar și în cazul unei reconstrucții, infrastructurile ar putea reveni doar la aproximativ „50%” din capacitatea lor actuală, definind scenariul ca o consecință „foarte, foarte gravă”.