G4Media.ro

Raportul MCV despre lupta anticorupție la nivel înalt: România, criticată din cauză…

Raportul MCV despre lupta anticorupție la nivel înalt: România, criticată din cauză că n-a reparat efectele deciziilor CCR / Aprecieri pentru noua conducere DNA

Numirea unui nou șef la DNA și în alte funcții de conducere a dat ”un nou suflu luptei anticorupție” și a ”adus stabilitate instituțională”, se arată în raportul MCV  la capitolul lupta împotriva corupției la nivel înalt, document dat publicității marți de Comisia Europeană. Raportul arată că ”situația s-a îmbunătățit” față de 2019, dar notează faptul că DNA se confruntă cu o serie de provocări în ce privește continuarea și ireversibilitatea luptei împotriva corupției.

Raportul MCV menționează deficitul de personal cu care se confruntă DNA și faptul că Secția Specială intervine în unele anchete provocând întârzieri.

O frază cheie din raportul MCV în ce privește obstacolele în lupta anticorupție vizează direct Guvernul și majoritatea Parlament.

”Un alt important obstacol în lupta anticorupție este absența soluțiilor legislative la rapida succesiune de decizii ale Curții Constituționale cu efecte pe termen lung legate de anularea sau interpretarea unor articole din Codul Penal și Codul de Procedură penală pronunțate de CCR încă din 2014.

Această situație a dus la creșterea numărului de piedici și incertitudine legislativă cu privire la investigarea și sancționarea cazurilor de corupție la nivel înalt. A dus la dosare respinse în instanțe, incertitudine legată de admisibilitatea probelor precum și reluarea de la zero a unor anchete sau procese”, se mai arată în raportul MCV.

Șeful DNA, Crin Bologa a explicat, recent, într-un interviu pentru G4Media.ro, că sunt patru decizii ale Curții Constituționale care au generat un val de achitări și clasări.

Ar fi vorba de dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, decizia prin care SRI a fost scos din anchetele penale (filaje, interceptări), decizia prin care informațiile obținute pe mandate de siguranță națională nu mai pot fi probe la dosar și decizia prin care DNA nu mai poate continua ancheta în dosarele disjunse pentru fapte care nu intră în competența procurorilor anticorupție.

Concluzia experților europeni la capitolul lupta împotriva corupției este că ”În timp ce conducerea DNA și un guvern care susține instituția au îmbunătățit situația, rămân unele provocări importante la adresa bunei funcționări a DNA astfel încât să fie sustenabilă iar lupta anticorupție să fie ireversibilă. Intețiile guvernului de a amenda atât legile justiției, cât și Codul Penal și Codul de Procedură Penală vor fi pași importanți pentru a așeza activitatea împotriva corupției la nivel înalt pe o bază consolidată”

Redăm mai jos integral fragmentul din raportul MCV referitor la lupta împotriva corupției la nivel înalt

”The National Anti-Corruption Directorate and the fight against high-level corruption

In the November 2019 report, the Commission expressed strong concerns and reiterated its  conclusion from November 2018 that the basis for the positive assessment reached in respect  of Benchmark Three in January 2017 had been reopened by Romania.

The 2019 report  recognised that both the National Anti-Corruption Directorate (DNA) and the High Court of
Cassation and Justice had continued to investigate and sanction high-level corruption and  demonstrated professionalism in very difficult circumstances, managing to maintain a strong  track record. The report also concluded that the attacks on their activities, the successive  changes to the applicable legal framework and the possible challenge to the authority of  final judgements raised questions about the sustainability of Romania’s achievement in the  fight against high level corruption.

The situation has improved since the 2019 report. The appointment of a new DNA Chief  Prosecutor and other management positions in 2020 has brought new impetus and  institutional stability. This has translated into an increased focus on ensuring the quality of  the investigations and the files brought to court. In 2020, DNA managed to achieve better  results than in 2019, with an increase in the number of indictments and a reduction in the
backlog.

There was also progress at the level of the courts, with an increase in court  decisions. In 2020, the number of complaints from citizens and ex-officio complaints on  alleged corruption crimes have increased, a change from the decreasing trend since 2015.

The DNA sees this as a sign of renewed confidence from the public, which had been seriously affected by the attacks on DNA in the 2017-2019 period. The communication  policy of the DNA was also changed in 2020, so that names of the suspects are no longer  mentioned in the press releases when investigations are opened, limiting public exposure for  suspects.

However, important challenges remain as to the sustainability of the DNA and the  irreversibility of the fight against corruption. The 2018-2019 amendments to the justice laws  represented a major impediment for the good functioning of the DNA, which will continue  for as long as they are in force. The general problems faced by the judicial system (see above) have been particularly difficult for DNA.

DNA has faced a human resources  deficit, adding more pressure on prosecutors at a time when DNA faced the extra  challenge of developing its own technical capacity to implement court orders using special  investigation techniques.

In addition, the effective treatment of some high-level  corruption cases continues to be adversely affected by the Section for investigating criminal offences within the judiciary (SIIJ), which continues to intervene in ongoing high-level  corruption files investigated by the DNA, and to create delays which risk to negatively affect  those cases.

SIIJ handling of complaints against prosecutors from persons convicted for  corruption has also been seen as putting pressure on DNA prosecutors.

The other important challenge in the fight against corruption is the absence of policy and  legislative solutions to the rapid succession of far reaching Constitutional Court decisions  annulling or interpreting provisions of the criminal code and criminal procedure code since  2014.

This situation has led to increased obstacles and legal uncertainty regarding the  investigation, prosecution and sanctioning of high-level corruption cases. It has led to cases failing in court, legal uncertainty on the admissibility of evidence, as well as to the restart of investigations or trials.

The impact on ongoing high-level corruption cases of the Constitutional Court rulings regarding the composition of the 3-judges panels for high-level  corruption cases and 5-judges final appeal panels at the High Court of Cassation and Justice  has yet to unfold.106 In its recent judgment, the EUCJ held that the principle of primacy of EU law precludes national legislation with constitutional status, which deprives a lower court of the right to disapply of its own motion a national provision falling within the scope of the CVM framework and which is contrary to EU law. Where it is proved that the EU Treaty or the CVM

Decision has been infringed, the principle of the primacy of EU law will  require the referring court to disapply the provisions at issue, whether they are of a  legislative or constitutional origin.

While the leadership in the DNA and a supportive Government have improved the situation,  some important challenges remain for the good functioning of the DNA to be sustainable  and for the irreversibility of the fight against corruption. The Government’s intentions to amend both the justice laws and the criminal code and criminal procedure code will be important steps to putting the work against high-level corruption on a further consolidated
basis.”

Sursa Foto: Inquam Photos / Autor: George Călin

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. Sunt membru al comunitatii DECLIC, am semnat Petitia „DNA, reporneste lupta contra coruptilor!” initiata de DECLIC si in 18 Septembrie 2020 am primit urmatorul mesaj de la Catalina Hortopan -DECLIC, dupa intalnirea cu seful DNA:
    „ți scriu să îți povestesc despre discuția cu șeful Direcției Naționale Anticorupție. Am stat peste 2 ore de vorbă cu Crin Bologa, care mi-a mărturisit că temerile noastre privind lupta anticorupție sunt fondate. În acest moment, DNA este blocat de lipsa legislației. Legile justiției au rămas în forma în care le-a mătrășit Tudorel Toader. Iar ministrul Justiției nu le-a modificat nici până în prezent, deși e de aproape 1 an la guvernare.
    DNA nu mai poate să lucreze la capacitatea maximă, pentru că e blocat de legi.
    Dar nimeni nu face nimic pentru a schimba lucrurile.
    Șeful DNA mi-a părut resemnat. ”Lucrăm cum putem”, mi-a spus.
    Prea puțin pentru ce înseamnă adevărata luptă anticorupție.
    Am intrat în clădirea Direcției Naționale Anticorupție pe ușa pe care, acum 2-3 ani intrau miniștri și parlamentari corupți.
    Am urcat apoi în biroul procurorului-șef Crin Bologa, același din care au condus DNA Laura Codruța Kovesi sau Daniel Morar.
    Noul șef al DNA ne-a mulțumit că susținem, de ani buni, justiția independentă și onestă.
    Apoi mi-a relatat cum funcționează DNA în această perioadă, că de abia s-au făcut noi echipe, că sunt procurori puțini și dosare multe.
    Ce nu a putut să recunoască Crin Bologa este că acum PNL se bucură de liniștea de a guverna fără grija anticorupției.
    Practic, PNL este partidul care culege roadele a ceea ce a semănat PSD în toți anii în care noi protestam în Piața Victoriei. Doar că, în situația dată riscăm să ne întoarcem la marile tunuri date de politicieni bugetului cetățenilor.
    Este evident că politicienii de la putere nu mai dau doi bani pe lupta anticorupție. Nici pe șeful procurorilor DNA nu l-am văzut ieșind public să spună că are nevoie urgentă de modificări legislative, cum făcea pe vremuri Laura Codruța Kovesi.
    În aceste condiții, doar forța cetățenilor mai poate îmbunătăți lucrurile. În caz contrar, riscăm ca DNA să moară, iar marii corupți să câștige definitiv lupta cu justiția. Acum, însă, și noi suntem prea puțini. Am reușit să ne strângem 20.000 de semnatari. Comparativ cu perioada în care Liviu Dragnea și Tudorel Toader încercau să distrugă justiția, nu suntem nici măcar pe sfert. Le este foarte ușor să ne ignore dacă suntem puțini.
    Crezi că ordonanța 13 ar mai fi fost retrasă dacă în Piața Victoriei eram doar 20 de protestatari?
    Sunt sigură că ne putem mobiliza, ca și atunci, chiar dacă nu mai avem dușmanii atât de vizibili. În fiecare colț de țară este, însă, un Liviu Dragnea care se bucură de ineficiența justiției.
    Fiecare dintre noi are prieteni, rude sau colegi care mai au speranță și ar vrea să se implice. La ei trebuie să ajungem cu petiția și să le cerem să semneze. Așa, putem tripla semnătura noastră. Fă-ți puțin timp și distribuie petiția către 3 dintre apropiații tăi. Dacă noi ne mobilizăm împotriva politicienilor, atunci oameni precum Crin Bologa și procurorii DNA vor putea să-i pună pe jar.”

    Din 18 Septembrie 2020 pana azi NU s-a schimbat NIMIC!

  2. Gruparea CCR trebuie trasa la raspundere pentru crimele si actele teroriste de distrugere practicate.

  3. pe hotnews apare si critica la numirea celor doi procurori scutea si hosu, fara aviz csm ( sub inaltul patronaj al ficusului)

    asta ca sa intelegem de ce justitia in romania cu PNL si Iohanis, cu ajutor de PSD UDMR va avea mult de lupta

    doar cu un USR nu se face primvara, dar mi-ar place mai multa fermitate la stelian

  4. Il vrem pe Portocala inapoi….numai El mai poate salva justitia romana…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.