Raport dramatic al Avocatului Poporului despre spitalele de psihiatrie din țară: Cazul Săpoca se poate repeta oricând/ Supraaglomerare, igienă precară, personal insuficient și pacienți imobilizați necorespunzător – document

Un raport întocmit de Avocatul Poporului, consultat de G4Media.ro, scoate la iveală situația dramatică în care se află cele mai multe spitale de psihiatrie din țară: secții supraaglomerate, igienă precară, personal de specialitate insuficient, pacienți imobilizați prin practici care încalcă legea și lipsa unor măsuri de intervenție în situații de criză sunt principalele concluzii ale raportului. Inspectorii mai explică și cum episodul Săpoca ”se poate repeta oricând”, din cauza lipsei personalului calificat și a fondurilor insuficiente alocate spitalelor și secțiilor de psihiatrie din țară.

Avocatul Poporului s-a autosesizat și a demarat o anchetă în urma tragediei de la Săpoca, unde 13 pacienți au fost atacați cu un stativ de un bărbat cu boli psihice, iar șase dintre aceștia au murit. G4Media.ro vă prezintă principalele aspecte semnalate de inspectorii Avocatului Poporului în Raportul privind situația respectării drepturilor omului în spitalele de psihiatrie din România, publicat la sfârșitul lunii noiembrie.

Igiena precară: două dușuri la 60 de pacienți, toalete comune și instalații sanitare nefuncționale

Într-una dintre cele mai grave situații se află secția de Psihiatrie din Palazu Mare (Constanța), care aparține de Spitalul Județean Constanța. Inspectorii au insistat asupra igienei precare și a grupurilor sanitare insuficiente. Conform raportului, pacienții mănâncă în aceeași cameră în care dorm, pentru că nu există o sală de mese, iar în saloane sau pe holuri nu există linoleum:

• ”Saloanele pacienților erau supraaglomerate, în unele saloane spațiul de deplasare dintre paturi fiind foarte limitat. De asemenea, starea de igienă din saloane era necorespunzătoare, pereții necesitând zugrăvire. Grupurile sanitare comune erau insuficiente raportat la numărul pacienților, instalațiile sanitare nu funcționau corespunzător și nu existau amenajări pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, am constatat că în Secția exterioară de Psihiatrie Palazu Mare nu există nicio sală de mese, pacienții fiind nevoiți să mănânce în saloane sau pe holurile secției unde au fost instalate câteva mese și scaune, condițiile fiind însă improprii. În clădirea actuală existau probleme cu infiltrațiile în saloane, din cauza acoperișului deteriorat și nu exista linoleum, nici în saloane, nici pe coridor”, se arată în raport.

Echipa de inspectori care au controlat secția din Palazu Mare consideră că situația este atât de gravă încât ea poate fi remediată doar ”printr-o acțiune fermă” a conducerii Spitalului Județean Constanța sau prin mutarea efectivă a secției de psihiatrie într-o altă clădire.

Un aspect extrem de important scos la iveală în raportul Avocatului Poporului arată că deși unitățile au autorizații sanitare de funcționare emise de direcțiile județene de sănătate publică, în multe dintre spitale și secții condițiile sunt ”vizibil improprii din punct de vedere igienico-sanitar”:

”Este și cazul Spitalului de Boli Psihice Cronice Borșa. Aici, într-unul dintre pavilioane, la parter, patru toalete improprii și două dușuri deservesc 60 de pacienți, ceea ce demonstrează că standardele legale în materie sunt nesocotite”, este exemplul dat în raport.

Cauzele supraaglomerării: de la sentințe judecătorești definitive la abandonul familiilor

În cele mai multe dintre cele 20 de unități controlate condițiile de cazare ale pacienților sunt necorespunzătoare: camerele sunt nezugrăvite, instalațiile sanitare nu funcționează, grupurile sanitare sunt la comun și insuficiente pentru numărul pacienților, iar unele perne sunt doar niște bucăți tăiate dintr-un burete:

”Saloanele pacienților erau cel mai adesea supraaglomerate, cu spațiul de deplasare dintre paturi foarte limitat, cu o stare de igienă necorespunzătoare, cu pereți care necesitau zugrăvire și instalații care aveau nevoie de reparații, prevăzute doar cu paturi și câteva noptiere sau câte un dulap răzleț, pentru efectele personale ale pacienților; unele paturi și saltele erau în stare bună, altele necesitau înlocuirea, pernele erau, uneori, simple bucăți tăiate dintr-un burete. Grupurile sanitare comune erau, de cele mai multe ori, în număr insuficient raportat la numărul bolnavilor, cu instalații sanitare într-o stare proastă de funcționare și nu existau amenajări pentru persoanele cu dizabilități, decât prin excepție”, se arată în raport.

Ancheta a mai arătat că, din cauza supraaglomerării, unele unități medicale, cum ar fi Spitalul de Psihiatrie Tulgheș (Harghita), au tendința să-și extindă capacitatea prin supraetajarea paturilor.

În alte cazuri, cum ar fi la Spitalul de Boli Psihice Cronice Borșa (Cluj), lista de așteptare cu pacienții care au nevoie de internare ajunge la 353 de persoane: ”Unele spitale au ajuns să aibă liste de așteptare cu peste 300 de persoane înscrise, deși capacitatea lor este sub 200 de paturi și condițiile de viață, oferite de spital bolnavilor, sunt precare”, se mai arată în raport.

O particularitate o reprezintă și Spitalul de Psihiatrie de la Săpoca (Buzău), acolo unde supraaglomerarea este cauzată în principal de zecile de cazuri sociale: pacienți care, deși nu se încadrează în specificul spitalului, au fost abandonați de familie acolo, cu zeci de ani în urmă.

În Spitalul de Psihiatrie Ștei (Bihor), supraaglomerarea este cauzată de internările obligatorii, cele mai multe dintre acestea survenind în urma deciziilor definitive ale judecătorilor.

Nereguli în repartizarea pacienților în saloane

Ancheta Avocatului Poporului arată că există nereguli grave și în privința repartizării pacienților în saloane. Spre exemplu, în secțiile Săpoca, Ojasa și Nifon (din cadrul Spitalului de Psihiatrie de la Săpoca), nu se respectă criteriul repartizării pacienților pe saloane în funcție de sex și în mai multe saloane erau internați bărbați și femei deopotrivă.

Un alt caz este cel al Spitalului de Psihiatrie Pădureni-Grajduri (Iași), acolo unde structura spitalului nu permite repartizarea diferențiată în funcție de patologii, cu excepția cazurilor care suferă de tuberculoză pulmonară asociată tulburării psihice.

Personalul insuficient nu face față situațiilor de criză

O altă problemă constată de inspectori este lipsa personalului de specialitate sau auxiliar care să poată face față eventualelor situații de criză. Cauzele deficitului de angajați sunt distincte în funcție de fiecare caz în parte.

Spre exemplu, la Spitalul de Psihiatrie Săpoca sau la Spitalul de Psihiatrie Jebel (Timiș), o parte din personal este dislocat în momentul în care pacienții trebuie transportați la instanțele de judecată, la serviciile de medicină legală sau la comisiile de expertizare a capacității de muncă:

”Transportarea pacienților se realizează, în aceste situații, numai cu însoțitori angajați ai spitalului (instructori, muncitori necalificați de supraveghere), iar acest fapt îngreunează desfășurarea activității de supraveghere a pacienților în spital. O parte din personal părăsește incinta pentru a însoți pacientul la autoritățile mai sus menționate, lăsând astfel breșe în supravegherea spitalului și așa, insuficient normată”, se arată în raport.

Supraveghea pacienților: ”Cazul Săpoca se poate repeta oricând”

Referitor la supravegherea pacienților, din investigațiile desfășurate de Avocatul Poporului a rezultat că, în spitalele de psihiatrie, nu există un număr adecvat de angajați care să acopere nevoile de supraveghere ale acestor unități:

”Spitalele au nevoie de un personal calificat pentru supravegherea în psihiatrie, angajat numai în acest scop, care să aplice măsuri de securizare a personalului și pacienților, dar nu oricum, ci cu respectarea drepturilor fundamentale ale persoanei”, se arată în raport.

Spre exemplu, în Spitalul de Psihiatrie Pădureni-Grajduri (Iași), există sisteme de supraveghere video, interioare și exterioare, dar nu există personal care să le monitorizeze permanent. La fel și la Săpoca, unde personalul care ar trebui să supravegheze camerele video este suprasolicitat fiind nevoit să îndeplinească și alte sarcini.

Concluzia devastatoare a raportului este aceea că episodul Săpoca ”se poate repeta oricând” din cauza lipsei personalului calificat și a bugetelor insuficiente alocate unităților de profil:

”Din păcate, în toate spitalele de psihiatrie în care au avut loc anchete ale instituției Avocatul Poporului, am fost informați că actele de agresiune din partea pacienților (uneori și a aparținătorilor acestora) îndreptate împotriva personalului reprezintă o cvasinormalitate și ele sunt agravate de lipsa personalului calificat să intervină și de bugetele insuficiente alocate. De aceea, concluzia care se desprinde cu privire la acest obiectiv este că, dacă nu se vor lua măsuri imediate pentru rezolvarea acestui tip de neajuns din sistemul spitalicesc dedicat sănătății mintale, „cazul Săpoca” se poate repeta oricând”, concluzionează Avocatul Poporului în raportul întocmit în urma desfășurăririi unor anchete în 20 de spitale și secții de psihiatrie din țară.

Ancheta Avocatului Poporului s-a desfășurat în 20 de spitale și secții de psihiatrie:

1. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca, județul Buzău;
2. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri, județul Iași;
3. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, județul Timiș;
4. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Ștei, județul Bihor.
5. Spitalul de Psihiatrie și Neurologie Brașov, județul Brașov;
6. Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, București;
7. Centrul de Evaluare și Tratament a Toxicodependențelor pentru Tineri „Sf. Stelian”, București;
8. Secția Exterioară de Psihiatrie – Palazu Mare, a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”- Constanța, județul Constanța;
9. Spitalul de Psihiatrie Săpunari, județul Călărași;
10. Spitalul de Boli Psihice Cronice Borșa, județul Cluj;
11. Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, județul Dolj;
12. Spitalul de Psihiatrie Tulgheș, județul Harghita;
13. Spitalul de Psihiatrie „Sf. Nicolae” Roman, județul Neamț;
14. Spitalul de Psihiatrie „Dr. G. Preda” Sibiu, județul Sibiu;
15. Spitalul Județean de Urgență Târgoviște, Secția psihiatrie-acuți și Secțiile psihiatrie IVI cronici – din satul Ochiuri, comuna Gura Ocniței;
16. Spitalul de Psihiatrie Murgeni, județul Vaslui;
17. Spitalul Municipal Sighetu Marmației, Secția Psihiatrie I- Bărbați, județul Maramureș;
18. Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Persoane cu Handicap – CRRPH Sighetu Marmației (Centrul de Asistență și Sprijin pentru Tineri; Casa de tip familial Ştefan cel Mare), județul Maramureș;
19. Unitatea de Asistență Medico-Socială de Psihiatrie Nucet, județul Bihor;
20. Spitalul Județean de Urgență „Sf. Pantelimon” – Secția psihiatrie, Focșani, județul Vrancea.

Citește aici raportul integral al Avocatului Poporului privind situația din spitalele de psihiatrie din România.

sursa foto: Pixabay