Raport: Bolile cardiovasculare cauzează peste jumătate din totalul deceselor din România / Aproape 2,4 milioane de români trăiesc cu o boală cardiovasculară

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Raportul privind Starea de sănătate, publicat recent de Comisia Europeană arată că peste jumătate din totalul deceselor înregistrate în România sunt cauzate de boli cardiovasculare. Bolile cardiovasculare (inclusiv cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral) au rămas principala cauză de mortalitate în România în 2022, reprezentând 56% din totalul deceselor. Cancerul a fost a doua cauză principală de mortalitate, fiind responsabil pentru 17% din totalul deceselor. Alte cauze semnificative de mortalitate au fost bolile respiratorii (8%) și bolile digestive (6%).

Sursa: Raport CE

Aproape 2,4 milioane de români trăiesc cu o boală cardiovasculară

Bolile cardiovasculare (BCV) nu sunt doar principalele cauze de deces, ci și principalele cauze de morbiditate și dizabilitate în România, la fel ca în alte țări ale UE. Estimările Institutului pentru Metrică și Evaluare în Sănătate (IHME) arată că 2,4 milioane de români trăiau cu o boală cardiovasculară în 2021, iar peste 275.000 de persoane au fost diagnosticate cu o nouă boală cardiovasculară.

Deși rata de prevalență standardizată în funcție de vârstă este ușor mai mică decât media UE, rata de incidență este una dintre cele mai ridicate din țările UE (1.486 la 100.000 de locuitori), reflectând o mortalitate relativ ridicată.

Bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare mai devreme, din cauza expunerii mai mari la factori de risc comportamentali, cum ar fi fumatul. Cu toate acestea, populația feminină vârstnică numeroasă din România – determinată de durata de viață mai lungă a femeilor – are ca rezultat o incidență brută mai mare în rândul femeilor, deoarece riscul de boli cardiovasculare crește brusc odată cu vârsta. Odată diagnosticate, femeile tind să aibă o mortalitate mai ridicată din cauza acestor boli.

Screeningul pentru cancer, o deficiență majoră în România

Cancerul reprezintă o povară substanțială în România, dar prevalența și incidența estimate rămân scăzute, parțial din cauza ratei scăzute de participare la programele de screening și a rezultatelor slabe. Conform Sistemului european de informații privind cancerul (ECIS), se estimează că peste 600.000 de persoane trăiau cu un diagnostic anterior de cancer în 2020, iar peste 100.000 de cazuri noi erau estimate în 2022.

În rândul bărbaților, principalele localizări ale cancerului sunt prostata (19%), plămânii (16%) și colonul (15%).

În rândul femeilor, se estimează că sânul este cea mai frecventă localizare a cancerului nou diagnosticat (28%), urmat de colon (12%) și colul uterin (7%).

Atât prevalența cancerului (3.547 la 100.000 de locuitori), cât și incidența (526 la 100.000 de locuitori) sunt estimate a fi mai scăzute decât media UE, ceea ce reflectă parțial rata scăzută de screening pentru cancer și rezultatele mai slabe ale țării. Planul național de combatere a cancerului a stabilit măsuri pentru întregul spectru de prevenire și îngrijire a cancerului. Cu toate acestea, în ciuda progreselor înregistrate în mai multe domenii, rata de participare la screeningul cancerului rămâne scăzută.

Mortalitatea prin cancer în România a fost de 241 de decese la 100.000 de locuitori în 2022, o reducere de 10% în ultimul deceniu, dar încă peste nivelul majorității țărilor din UE. Absența registrelor naționale de cancer a limitat monitorizarea screeningului, a rezultatelor și a calității îngrijirii medicale. Screeningul cancerului în România este în mare parte oportunist. Monitorizarea este limitată, deoarece nu există programe naționale bazate pe populație, cu excepția screeningului cervical, care se confruntă cu deficiențe sistemice, cum ar fi lipsa personalului calificat pentru procesarea probelor.

Factori de risc

Conform estimărilor IHME, aproximativ 29% din totalul deceselor înregistrate în România în 2021 ar putea fi atribuite factorilor de risc comportamentali, printre care fumatul, obiceiurile alimentare (de exemplu, consumul ridicat de zahăr și sare, combinat cu un consum redus de fructe și legume), consumul de alcool și activitatea fizică redusă. Poluarea aerului, sub formă de expunere la ozon și particule fine (PM2,5), a reprezentat un procent suplimentar de 6% din mortalitatea totală, o cifră mai mare decât în majoritatea țărilor UE.

Vârstnicii au o speranță de viață mai scurtă, pe care o petrec în mare parte cu dizabilități

La fel ca alte țări din UE, România a cunoscut o schimbare demografică către o populație mai în vârstă în ultimele două decenii, în principal din cauza emigrației, a ratelor de fertilitate sub nivelul de înlocuire și a creșterii speranței de viață. Proporția persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste a crescut de la 13% în 2000 la 20% în 2023 și se preconizează că va crește în continuare până la 31% în 2050.

În 2022, femeile române în vârstă de 65 de ani puteau spera să mai trăiască încă 18 ani, în timp ce bărbații puteau spera să mai trăiască încă 14 ani. Cu toate acestea, din acești ani rămași, doar aproximativ patru ani erau petrecuți fără dizabilități, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, un număr și o proporție mult mai mici de ani de viață sănătoasă decât media UE. Aproximativ o treime dintre bărbații vârstnici au declarat că suferă de mai multe afecțiuni cronice, în timp ce această proporție a ajuns la mai mult de jumătate (55%) în rândul femeilor vârstnice. O proporție mare de femei în vârstă de 65 de ani și peste (34%) au declarat, de asemenea, că au limitări în activitățile zilnice, comparativ cu bărbații (22%).

Raportul integral poate fi consultat aici.