Raport acuzator: Canada este complice la genocidul femeilor indigene
Canada este complice la „genocidul având la baza motivații rasiste” împotriva femeilor indigene, potrivit concluziilor unei anchete guvernamentale, care susține că această criză este cauzată de colonialismul adânc înrădăcinat în societatea canadiană, precum și de lipsa de acțiune a statului. Raportul publicat luni este rezultatul a aproape trei ani de audieri și cercetări efectuate de o comisie care a examinat violența disproporționată cu care se confruntă femeile și fetele indigene din Canada.
Comisia a făcut peste 200 de recomandări, între care un apel pentru toți canadienii pentru a ajuta la încetarea violenței împotriva femeilor indigene, inclusiv prin învățarea istoriei acestor populații care sunt constant țintă a discriminărilor și a violenței. În același timp, guvernul și sistemul de justiție sunt îndemnate să facă „schimbări de fond” pentru a încerca să răspundă acestei situații care afectează de ani de zile societatea canadiană.
Guvernul lui Justin Trudeau a creat comisia de anchetă la nivel național în septembrie 2016, după solicitările făcute ani de zile de organizații indigene și internaționale și după mai multe cazuri notabile de femei și fete indigene dispărute sau ucise care au șocat opinia publică din Canada. Comisia, al cărui nume oficial este National Inquiry into Missing and Murdered Indigenous Women and Girls (MMIWG), a cheltuit 92 de milioane de dolari și a audiat peste 2.000 de martori, inclusiv supraviețuitori ai violențelor și membri ai familiilor acestora. De altfel, declarațiile unora dintre membrii familiilor incluse în raport aduc o greutate emoțională documentului ce are 1.200 de pagini.
În 2015, un raport realizat de Truth and Reconciliation Commission of Canada legat de moștenirea școlilor rezidențiale (un sistem de școli tip internat pentru populațiile indigene, creat cu scopul de a-i îndepărta pe copiii indigeni de influența culturii proprii și pentru a-i asimila în cultura dominantă canadiană) a susținut că politica guvernului de la Ottawa a reprezentat un „genocid cultural.” Documentul publicat luni a ajuns la o concluzie și mai dramatică, susținând că uciderea și dispariția femeilor și fetelor indigene de-a lungul ultimelor decenii echivalează cu „un genocid cu motivații rasiste împotriva popoarelor indigene” din Canada.
Raportul a citat date statistice care arată că femeile indigene riscă într-o proporție de 12 ori mai mare să fie ucise sau să dispară decât femeile din celelalte grupuri demografice din Canada. În același timp, ele riscă de 16 ori mai mult decât femeile albe să fie ucise sau să dispară. Citând date provenite de la Statistics Canada, ancheta a indicat că femeile și fetele indigene au reprezentat aproape 25% din totalul victimelor asasinatelor ce au vizat femeile din Canada între 2001 și 2015.
Documentul afirmă că „încălcările și abuzurile persistente și deliberate ale drepturilor omului și ale populației indigene reprezintă principala cauză a ratelor surprinzătoare de violență din Canada.” Numărul exact al femeilor și fetelor indigene care au dispărut sau care au fost ucise în Canada începând din anii 1970 este incert, estimările variind de la aproximativ 1.000 la aproape 4.000. Diferite grupuri susțin de asemenea că și mai multe femei sunt dispărute, cele mai multe dintre ele în Columbia Britanică.
Ancheta susține că, prea des, investigațiile privind crimele sunt „marcate de indiferență,” iar stereotipuri negative care duc la moartea și dispariția femeilor indigene sunt investigate și tratate diferit față de alte cazuri – diferențe care duc la mai puține cazuri rezolvate. În același tim, atunci când există o șansă rezonabilă ca vinovații să fie condamnați, ancheta a indicat că procurorii sunt mult prea des dispuși să accepte întelegeri sau acuzații reduse în cazurile de femei indigene ucise.
„În ciuda diferitelor circumstanțe și a mediului din care provin, toate femeile dispărute și asasinate sunt legate prin marginalizarea lor economică, socială și politică, rasismul și misoginismul țesute în strucutura societății canadiene,” a declarat șefa comisiei de anchetă, Marion Buller, care este prima femeie provenită din rândul Primelor Națiuni și care a fost numită judecător provincial în Columbia Britanică.
„Ca națiune, ne confruntăm cu o criză: indiferent de numărul de femei și fete indigene dispărute și ucise, numărul este prea mare. Crimele care continuă, disparițiile și violențele dovedesc că această criză a escaladat la o situație de urgență națională care solicită răspunsuri oportune și eficiente. Aceasta nu este ceea ce se presupune că este Canada, nu este ceea ce se ea pretinde să reprezinte,” a declarat Buller.
Premierul Trudeau – care a făcut din reconcilierea cu popoarele indigene o prioritate pentru guvernul său – a mulțumit celor care au împărtășit poveștile lor dramatice cu comisia și a promis să adopte recomandările anchetei. „Aceasta este o zi neplăcută pentru Canada, dar este o zi esențială,” a afirmat el, fără însă să menționeze termenul de „genocid” în discursul său de luni. De altfel, acest lucru a fost remarcat de mulți dintre cei prezenți la ceremonia de prezentare a raportului desfășurată în Gatineau (Quebec). Michèle Audette, unul dintre membrii comisiei de anchetă, a declarat: „Speram că (Trudeau) va avea curajul necesar,” a spus ea în cadrul unei conferințe de presă.
Peste 200 de recomandări
Anchetele trecute desfășurate în Canada pe acest subiect – așa cum a fost Royal Commission on Aboriginal Peoples în 1996 și Truth and Reconciliation Commission of Canada, care a activat din 2008 pâna în 2015 – au prezentat aproximativ 900 de recomandări pentru a aborda multe din problemele derivate din această criză majoră cu care se confruntă Canada. Așa cum au remarcat însa analistii, cele mai multe dintre aceste recomandări nu au fost aplicate niciodată.
„Una dintre cele mai mari temeri ale membrilor familiei și ale supraviețuitorilor … este că, în final, nu se face nimic – raportul se umple de praf pe un raft și recomandările rămân fără răspuns,” se afirmă în raportul de luni, care face mai mult de 200 de recomandări Guvernului de la Ottawa, guvernelor provinciale, polițiilor locale și celor din Royal Canadian Mounted Police (RCMP).
Șefa comisiei de anchetă a spus că este necesară o „schimbare de paradigmă” care să elimine colonialismul din societatea canadiană. Marion Buller a cerut canadienilor: „Citiți raportul, vorbiți împotriva sexismului, rasismului și misoginiei. Cereți socoteală guvernului și decolonizați-vă învățând despre oamenii indigeni și adevărata istorie a Canadei.”
Ancheta a solicitat guvernului federal să creeze un mecanism independent pentru raportarea anuală a modului în care sunt implementate recomandările sale, pe care le-a numit „cereri de dreptate.” De altfel, Marion Buller a declarat că acestea nu sunt doar „recomandări”, ci „imperative legale” care trebuie implementate pentru a ajuta la sfârșitul unui ciclu de violență care a dus la asasinarea a mii de femei indigene. „Acest raport se referă la aceste femei indigene minunate și la factorii sistemici care duc la pierderea demnității și umanității lor și, în prea multe cazuri, la pierderi de vieți omenești.”
Printre altele, cele 231 de recomandări includ:
* Elaborarea unui plan național de acțiune pentru combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor indigene și asigurarea accesului echitabil la serviciile publice;
*Înfiintarea unei poziții de Avocat al poporului național pentru populațiile indigene și drepturile omului;
* Guvernele provinciale și cel federal sunt îndemnate să recunoască și să protejeze drepturile limbilor indigene și să le ofere statutul de limbi oficiale;
* Guvernele sunt îndemnate să asigure sprijin pentru programe și servicii pentru femeile și fetele indigene din industria sexului;
Surse: CBC, BBC
Foto: Femeie indigenă (Sursa: G4Media.ro)
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
5 comentarii