Răgușeala persistentă după 45 de ani poate ascunde afecțiuni grave. Dr. Nicolae Balica, medic primar ORL, MedLife, explică de ce nu trebuie ignorată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Există forme de cancer din sfera ORL cauzate de fumatul și consumul de alcool în mod excesiv; picăturile de nas folosite greșit și îndelungat pot duce la obstrucție nazală permanentă; orice viroză poate evolua în sinuzită – iată trei realități mai puțin cunoscute din sfera ORL, pe care prof. univ. dr. Nicolae Balica, prodecanul Facultății de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara și medic primar la MedLife Medici’s le explică în detaliu.

Alcoolul și fumatul pot cauza cancer laringian și faringian

În sfera ORL, Spitalul MedLife Medici’s abordează atât patologia tumorală, cât și pe cea funcțională și de reconstrucție otică. Din nefericire, sunt tot mai frecvente cazurile de neoplasme laringiene și faringiene, a cărora principală cauză este consumul excesiv de alcool și tutun (în orice formă).

Pacientul tipic este bărbat (de 7-10 ori mai multe cazuri decât femei), între 50 și 70 de ani, deși au fost diagnosticați și tineri de 30-40 de ani. Unii dintre ei vin de abia în stadii avansate, pentru că alcoolul anesteziază terminațiile nervoase care sunt interesate de patologia tumorală, explică dr. Balica – în aceste cazuri, intervențiile chirurgicale nu pot întotdeauna salva organul și funcția lui. În alte forme de cancer, precum cel rinofaringian, care nu are legătură cu acest consum, ponderea bărbați-femei se omogenizează.

Mecanismul prin care alcoolul provoacă acest tip de cancer nu e clar, dar asocierile statistice și explicația medicală există: în timp, alcoolul dizolvă legăturile intercelulare și promovează replicare celulară aberantă. „Nu se întâmplă la toată lumea, pentru că există procese regenerative”, spune dr. Balica, dar când acestea nu mai funcționează, poate apărea patologia tumorală.

În mod interesant, s-a descoperit că persoanele cu cancer orofaringian (adică sectorul mijlociu al faringelui) care au HPV răspund mai bine la radio- și chimioterapie. „Nu putem spune că infecția HPV este un factor protectiv”, afirmă dr. Balica, „dar cancerele mediate prin HPV au un răspuns favorabil, la aceleași dimensiuni ale tumorii, decât cele mediate de alți factori”. Prezența virusului se detectează la momentul biopsiei, iar ponderea pacienților HPV pozitiv este 40-50%.

Spre deosebire de alte localizări ale cancerului, precum cel de sân sau de prostată, în sfera ORL componenta genetică nu este relevantă, spune medicul, de aceea nici nu există teste genetice. Cel mai important rămâne comportamentul persoanei. Atunci când există totuși un caz de cancer oro-, hipofaringian sau laringian în familie, se recomandă un control, care presupune o endoscopie.

„Procedura nu este foarte dureroasă”, explică dr. Balica, „dar poate crea un disconfort pentru unii pacienți deoarece provoacă un reflex de greață. Este însă foarte precisă, iar dacă există o leziune suspectă, se face o biopsie cu anestezie locală sau, dacă formațiunea tumorală e infiltrativă sau pacientul refuză procedura cu anestezie locală, aceasta se efectuează cu anestezie generală”.

Rinitele cronice – cele mai frecvente afecțiuni din sfera ORL

De departe, cea mai frecventă afecțiune este sindromul obstructiv  nazal, adică pacientul nu poate respira normal sau eficient. Cel mai des vorbim de o rinită cronică hipertrofică, care înseamnă că anumite structuri nazale, cornetele nazale, cu rol în umidificarea, purificarea și încălzirea/răcirea aerului sunt mărite și obstrucționează respirația. Acest tip de rinită nu e dureroasă și nu afectează alte organe, dar afectează important calitatea vieții.

Cauza rinitelor cronice o constituie, de cele mai multe ori, alergiile. Ar fi impropriu să spunem că ele sunt mult mai frecvente azi decât în trecut, pentru că acum 30-40 de ani nici nu se efectuau teste alergologice de rutină.

Ca să identifici posibila cauză a rinitei, anamneza, adică discuția cu pacientul, este cea mai importantă, insistă dr. Balica: când apar simptomele, cât durează, dacă se repetă, care sunt declanșatorii. „De regulă pacientul vrea soluția, nu diagnosticul”, afirmă medicul, „dar fără o rafinare, o diferențiere a diagnosticului, nu putem trece la opțiunile terapeutice”. Cu alte cuvinte, fără un consult alergologic, dacă pacientul nu identifică alergenul, de exemplu părul de pisică (iar pacientul continuă contactul cu pisica), degeaba ia tratament pentru nas înfundat.

Una dintre cele mai comune greșeli pe care o fac persoanele care au nasul înfundat cronic e că folosesc picături de nas (dezobstruante nazale), care sunt utile doar în cazul virozelor – adică pe o perioadă scurtă și cu vindecare completă. „Când afecțiunea e cronică sau subacută”, explică dr. Balica, „folosirea acestor substanțe va croniciza, va permanentiza suferința cornetului nazal. Acesta crește în volum, devine extrem de obstructiv și pacientul nu va mai răspunde la tratamentul standard pentru rinita cronică și va rămâne cu obstrucție permanentă”. În acest caz, e nevoie de o reducere a volumului cornetelor nazale pe cale chirurgicală.

E normal ca un copil să facă 6-8 viroze pe an

Și e firesc ca un adult să facă 4-6, în ziua de azi, spune dr. Balica, și asta pentru că nu mai avem anotimpurile „clasice”. Toamna răcelile sunt de regulă mai frecvente, dar în timpul verii, respectiv al iernii, din cauza temperaturilor, virusurile se inactivau. Acum, din octombrie până în mai avem un fel de toamnă continuă și nu mai are loc acea întrerupere a contagiozității cu care eram obișnuiți.

O viroză presupune rinoree (ne curge nasul), poate o tuse ușoară, dificultăți la înghițire, cu sau fără durere. Practic, când spunem că „am răcit”, de fapt avem o viroză, iar primul pas este să mergem la medicul de familie, recomandă dr. Balica. Netratată, însă, o viroză poate evolua în sinuzită, pentru că modifică comportamentul mucoasei nazale și există riscul de suprainfectare bacteriană.

„Orice patologie dis sfera ORL care nu evoluează favorabil în 3-4 zile, ci se agravează, ar trebui să ne ducă imediat la specialistul ORL”, spune medicul, „pentru că, uneori, complicațiile pot fi severe – de exemplu infecțiile cervicale profunde, care au o rată de mortalitate mare: cam 1 din 5 persoane moare din această cauză”. Aceste infecții evoluează rapid și au nevoie de intervenție chirurgicală.

La începutul anilor 2000, dr. Balica vedea 1-2 astfel de cazuri pe an, acum vede unul aproape săptămânal, iar una dintre cauze este rezistența la antibiotice, din cauza folosirii excesive și inutile.

Deși nu se există controale de rutină în sfera ORL, dr. Balica recomandă ca orice persoană de peste 45 de ani care suferă de răgușeală mai mult de 2-3 săptămâni să vină la medicul ORL-ist pentru o endoscopie. „Putem depista leziuni în stadii incipiente, nu neapărat maligne, pot fi și benigne, pe care le putem opera și salva vocea, organul (laringele) și chiar viața pacientului.”