G4Media.ro

Radiografia unui sistem de sănătate subfinanțat cronic: cum pot avea românii acces…

Radiografia unui sistem de sănătate subfinanțat cronic: cum pot avea românii acces la medicamente

Cu un minim istoric al cheltuielilor pentru sănătate în comparație cu restul Uniunii Europene, România înregistrează recorduri nedorite în privința mortalității din cauze tratabile sau prevenibile, dar și în ce privește sustenabilitatea sistemului sanitar, arată un raport al Comisiei Europene publicat în noiembrie 2019. Situația e critică și din cauza alocărilor bugetare scăzute, dar și a lipsei cronice de educație sanitară în rândul populației. Accesul întârziat al pacienților români la medicamente inovatoare  și lipsa unor tratamente esențiale din piață sunt principalele motive pentru care murim din boli ce ar putea fi tratate.

Noul guvern instalat în noiembrie a anunțat câteva măsuri radicale pentru sistemul de sănătate în programul de guvernare. Pe lângă obiectivul general de consolidare a medicinei primare și ambulatorii și asigurarea sustenabilităţii sistemului de medicină de urgenţă, guvernul Orban și-a asumat creșterea de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a plafonului bugetar trimestrial alocat medicamentelor, tocmai în direcția unui acces mai bun: ”Va duce implicit la scăderea taxei claw-back, aceasta fiind o măsură care va permite reducerea timpului de introducere a unor terapii noi, inovatoare, cât și stoparea retragerii din România a medicamentelor generice esențiale pentru tratamentul multor afecțiuni”.

Tot prin programul de Guvernare, actualul Executiv și-a asumat și că “Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) va reduce timpii de evaluare pentru introducerea pe piață a noilor tratamente, pentru ca pacienții români să poată beneficia de tratament inovativ la fel de rapid ca și în spațiul comunitar”.

Românii, pacienți europeni?

Accesul la tratamente de ultimă generație la standarde europene este, declarativ, și prioritatea Ministerului Sănătății, o temă ce apare frecvent în discursurile Ministrului Victor Costache.

“Ne dorim deschiderea sistemului sanitar românesc către lume. Considerăm că pacienții români trebuie să fie în centrul sistemului și au dreptul la tratamente de ultimă generație la fel ca cele asigurate pacienților din Europa, iar cadrele medicale merită condiții de lucru, dar și de pregatire, similare cu cele asigurate în țările dezvoltate ale lumii”, declara acesta la începutul lui 2020.

Statistica arată însă că, pentru ca românii să fie pacienți europeni, sunt încă multe de rezolvat. În 2018 40 de noi molecule și indicații au primit compensare, dar în 2019 numărul acestora s-a înjumătățit. Românii trebuie să aștepte în medie 43 de luni pentru a beneficia de un nou medicament, din momentul aprobării Agenției Europene a Medicamentului (conform unui studiu realizat de compania IQVIA în 2017), în timp ce alți pacienți europeni pot accesa aceste medicamente imediat sau în câteva luni.

Taxa clawback și scăderea artificială, pe cale administrativă, a prețului medicamentelor au fost contestate de producătorii de medicamete în ultimii ani, pe măsură ce efectele au devenit vizibile prin dispariția din piață a peste 2.500 de medicamente, dintre care peste 500 de medicamente originale.

Primele măsuri spre normalitate

Printr-o Ordonanță de Guvern aprobată în decembrie 2019, bugetul alocat medicamentelor a crescut cu rata inflației din 2018, o creștere insuficientă însă pentru a acoperi nevoile de tratament ale pacienților români, după cum declară producătorii de medicamente.

“În acest moment, un pacient din patru este susținut integral de către industria producătoare de medicamente. Pe fondul nevoilor medicale în continuă creștere, taxa claw-back va continua să tindă spre valori de 30%, ceea ce va determina o potențială nouă criză cu impact direct asupra accesului la medicamente și asupra calității actului medical din România. Este nevoie de continuarea dialogului cu autoritățile și semnarea unui memorandum care să consemneze pe un orizont de 1-3 ani soluțiile agreate între părti, cu precădere în zona accesului pacienților la medicamente inovatoare și a plafonării taxei claw-back la o valoare sustenabilă pentru industrie, toate acestea contribuind la aducerea standardelor europene de tratament și pentru pacienții români”, declară Alina Culcea, președinte al Asociației Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

La finalul anului trecut, Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională și un nou proiect de Hotărâre de Guvern pentru includerea a 23 de noi medicamente în lista celor compensate (ulterior, pe baza deciziilor de compensare si contractelor cost-volum semnate in luna decembrie, numarul medicamentelor a ajuns la 28). Publicarea acestui proiect a atras o serie de reacții pozitive din partea asociațiilor de pacienți, care salută astfel de decizii, viața a mii de pacienți depinzând de introducerea a unor noi medicamente în listă.

Nelu Tătaru, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, susţine că lista medicamentelor care urmează să fie compensate şi gratuite rămâne deschisă. Potrivit acestuia, medicamentele noi care vor fi incluse pe lista de medicamente compensate şi gratuite vor fi disponibile pacienţilor în al doilea trimestru.

Industria farmaceuitică a cerut o actualizare constantă – semestrial sau trimestrial – a listei cu medicamente, pentru a exista o predictibilitate mai mare a modificărilor privind medicamentele cuprinse în sistemul de asigurări de sănătate și al programelor naționale de sănătate.

Potrivit ARPIM, 21 din cele 28 de molecule nu au impact asupra bugetului medicamentelor compensate și implicit nici asupra taxei claw-back (datorită costurilor mai reduse decât alternativele deja compensate sau a utilizării unor metode diferite de contractare). Celelalte 7 medicamente se adresează pacienților pentru care exista o nevoie medicala nesatisfacută până acum.

Raportul Comisiei Europene pune câteva diagnostice grave ale sistemului de sănătate din România:

– Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1 029 EUR, media UE fiind de 2 884 EUR), cât și ca procent din PIB (5 % față de 9,8 % în UE).

– Speranța de viață a crescut, dar este cu aproape șase ani mai scăzută decât media UE

– Principalele provocări pentru sistemul de sănătate includ remedierea dezechilibrului dintre asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești și combaterea deficitului tot mai mare de profesioniști

– România cheltuiește foarte puțin pentru prevenție, numai 18 EUR pentru fiecare persoană în 2017 sau 1,7 % din totalul cheltuielilor pentru sănătate, comparativ cu 3,1 % la nivelul UE.

– România are mai puțini medici și asistenți medicali pe cap de locuitor decât majoritatea țărilor UE

– Ratele de vaccinare au scăzut dramatic

– Produsele farmaceutice tind aibă un preț mai mic decât în alte țări ale UE (cu excepția unor medicamente noi), ceea ce încurajează exportul paralel și crește probabilitatea unor deficite interne

– Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate constituie principala sursă de finanțare, dar, având în vedere gama largă de scutiri, practic doar un sfert din populația totală eligibilă contribuie efectiv la finanțare. Rezolvarea acestei probleme ar crește baza de finanțare și ar întări sistemul de asigurări sociale de sănătate

Foto: Pexels.com

Campanie susținută de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Pamflet
    Mai lasati povestea asta cu subfinantat.
    Sistemul medical si sistemul de educatie din romania sunt supra extra ultra mega finantate. Sunt bani mai mult decat incape. Doar ca sunt furati si prost folositi, nu sunt folositi unde trebuie

  2. Subfinantarea nu este pricipala problema, ci coruptia. Se fura bani in draci prin toate metodele, incepand cu managerii de spital si terminand cu medicii, asistentii si restul personalului. pricepeti? SE FURA!
    Lascar a primit o multime de bani ca sa faca faimoasa sectie de arsi, care nu a functionat cand a fost nevoie de ea. Nici astazi nu se stie exact ce este cu ea.
    In sitemul sanitar romanesc poti sa bagi miliarde de dolari si tot nu se va schimba ceva pentru pacienti.

  3. Cu bani, cum altfel?!

  4. Subfinantat ? Bugetul Sanatatii a crescut aproape in fiecarea an, acum este urias fata de ce aveam in 1990, desi numarul pacientilor este mai mic. Nimic despre numirile directorilor pe criterii politice ? Despre licitatile la supra pret cu firmele de partid ? De echipamente scumpe cumparate si nefolosite ? De sporuri si salarii ce nu reflecta competenta si eficienta ? O infirmiera ce nu face garada pkeaca acasa cu 6000 lei,pentru ca deh sporuri. Toti cei din sistemul medical, de fapt toti cei de la stat, cand vorbesc de salariu se refera la cel de incadrare nu la totalul net ce il duc acasa. Nimic despre medicii ce lucreaza si la stat si la privat sau la propriu cabinet, basca unii mai si predau ? Nu sunt bani in Sanatate ? Sunt destui dar se fura in mod barbar.

    • Privind medicamentele si costul lor, nu trebuie sa inventeze nimic, exista solutii aplicate de alte state europene ce functioneaza. PS. In Vest consumul de medicamente este riguros controlat si mult mai mic fata de cel din Romania.

  5. Subfinantare,subfinantare.
    Pana nu stopam mafia din spitale si cea cu medicamentele putem sa alocam 50% din PIB ca tot la fel o sa fie.Poate mai rau.
    In fiecare an marim sumele pentru sanatate dar sisitemul merge mai prost.
    Unde s-or duce banii astia?
    Vad ca toti se plang dar la fiecare parter de bloc avem o farmacie. Nu am auzit sa dea faliment o farmacie.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.