Radarele de la două baze militare din Irak au fost ţinta unor atacuri cu drone / Atacurile nu au fost deocamdată revendicate

Atacuri cu drone au vizat marţi în zorii zilei radarele de la două baze militare, una situată în apropiere de Bagdad, cealaltă în sudul Irakului, au comunicat responsabili irakieni din domeniul securităţii, fără să poată spune cine au fost autorii acestor atacuri, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Primul atac a vizat baza din Taji, la nord de capitala irakiană.

„O dronă neidentificată a bombardat radarele, iar o alta a căzut lângă un generator”, le-a spus jurnaliştilor generalul Saad Maan, şeful Departamentului de comunicare al Forţelor de securitate irakiene.

Şeful de operaţiuni de la Bagdad, generalul Walid al-Tamimi, indicase anterior un obiectiv „luat la ţintă” la baza Taji.

Un responsabil din Ministerul de Interne irakian a declarat, sub rezerva anonimatului, că o dronă a „căzut” pe un teren agricol în regiunea Radwaniya, la aproximativ 10 km vest de aeroportul internaţional din Bagdad.

În sudul ţării, „o dronă a vizat centrul de telecomunicaţii care adăposteşte radarele bazei aeriene Imam Ali, în provincia Dhi Qar, provocând pagube materiale”, a precizat acelaşi oficial.

O sursă militară din aceeaşi provincie a confirmat bombardamentul care a vizat „amplasamentul unor radare”.

Atacurile nu au fost revendicate deocamdată, iar o sursă apropiată grupărilor armate irakiene aliate Teheranului a dezminţit într-o declaraţie pentru AFP orice fel de implicare în loviturile respective.

Aceste incidente de securitate intervin într-un climat regional exploziv, atacuri iraniene vizând luni seara o bază americană din Qatar, la o zi după bombardamente efectuate de Washington asupra unor instalaţii nucleare din Iran.

Din 13 iunie, Israelul şi Iran duc un război de o amploare fără precedent. Deşi preşedintele american Donald Trump a anunţat în cursul nopţii de luni spre marţi că Iranul şi Israelul au acceptat o încetare a focului care ar trebui să ducă la „sfârşitul oficial” al războiului, Teheranul a reacţionat, afirmând că „nu există vreun acord” în acest stadiu cu privire la un posibil armistiţiu.

Irakul este un obişnuit al exerciţiilor de echilibristică în încercarea de a se feri de repercusiunile tensiunilor regionale: aliat neclintit al vecinului său iranian cu care împarte o frontieră lungă, precum şi legături politice, economice şi culturale, Bagdadul menţine de asemenea un parteneriat strategic şi militar cu Washingtonul.

La începutul războiului între Israel şi Iran, Irakul a cerut Washingtonului „să împiedice” aviaţia israeliană să încalce spaţiul aerian irakian pentru a ataca teritoriul iranian.

Totodată, influentele grupări armate irakiene pro-Teheran şi-au înăsprit în ultimele zile tonul, ameninţând să atace interesele americane din regiune dacă Washingtonul se implică militar în conflict.