Putin ar trebui să accepte o încetare a focului în Ucraina, cer reprezentanții SUA la ONU

SUA au declarat joi în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite că propunerea lor de încetare a focului în Ucraina este „cel mai bun rezultat posibil pentru Rusia”, iar preşedintele rus Vladimir Putin ar trebui să accepte această ofertă, relatează vineri agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Statele Unite vor ca Rusia să accepte o încetare a focului globală de 30 de zile pe uscat, în aer, pe mare şi în ceea ce priveşte infrastructura critică. O primă rundă de discuţii directe între Rusia şi Ucraina, la 16 mai, nu a reuşit să ducă la un acord privind încetarea focului, despre care Moscova a declarat că este imposibil de realizat înainte de îndeplinirea anumitor condiţii.

„Dorim să lucrăm cu Rusia, inclusiv cu privire la această iniţiativă de pace şi la un pachet economic. Nu există o soluţie militară la acest conflict”, a declarat ambasadorul adjunct interimar al SUA, John Kelley, în cadrul Consiliului de Securitate. „Înţelegerea propusă acum este cel mai bun rezultat posibil pentru Rusia. Preşedintele Putin ar trebui să accepte această ofertă”, a afirmat el.

Preşedintele american Donald Trump şi-a început al doilea mandat, în ianuarie, promiţând să pună capăt rapid războiului de peste trei ani al Rusiei în Ucraina. Kelley a declarat că primul pas al SUA a fost să prezinte o propunere de încetare imediată, necondiţionată şi globală a focului, care a fost acceptată de Ucraina, în aşteptarea acceptului Rusiei.

„De atunci, noi îndemnăm Rusia să accepte o încetare a focului”, a spus responsabilul diplomatic american.

„Dacă Rusia ia decizia greşită de a continua acest război catastrofal, Statele Unite vor trebui să ia în considerare retragerea eforturilor lor de negociere pentru a pune capăt acestui conflict” a avertizat el, adăugând că Washingtonul ar putea impune, de asemenea, sancţiuni suplimentare Rusiei.

Kelley a afirmat că, după ce Trump şi Putin au vorbit la telefon săptămâna trecută, se aşteaptă acum ca Rusia să prezinte o listă de condiţii care să contureze în linii mari viziunea acesteia pentru o încetare a focului în conflict, care a început când Moscova şi-a invadat vecinul în februarie 2022.

„Vom judeca seriozitatea Rusiei faţă de încheierea războiului nu numai prin conţinutul acestei liste, ci, mai important, prin acţiunile Rusiei”, a declarat Kelley, condamnând recentele atacuri ale Moscovei asupra Ucrainei, spunând că acestea nu demonstrează o „dorinţă de pace”.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri că Moscova a elaborat un memorandum care conturează o poziţie de soluţionare în războiul din Ucraina. Ucraina a afirmat însă că Moscova nu şi-a împărtăşit încă propunerea.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat că Moscova intenţionează să continue negocierile serioase şi directe cu Ucraina. Rusia a propus ca o a doua rundă de discuţii directe să aibă loc luni, tot la Istanbul.

„Mingea este în terenul Ucrainei: fie discuţii, urmate de pace, fie înfrângerea inevitabilă a Ucrainei pe câmpul de luptă, cu condiţii diferite pentru sfârşitul conflictului”, a avertizat Nebenzia în faţa Consiliului de Securitate.

Rusia „nu a semnalat nicio intenţie reală de a-şi opri războiul”, a replicat adjuncta ambasadorului Ucrainei la ONU, Kristina Haiovişin, îndemnând guvernele lumii să impună sancţiuni mai puternice împotriva Moscovei.

„Ucraina şi-a demonstrat în mod constant angajamentul faţă de diplomaţie şi rămâne deschisă oricărui format de discuţii care poate produce rezultate tangibile”, a spus ea, adăugând însă că Kievul nu va recunoaşte niciodată pretenţiile Rusiei asupra oricărui teritoriu ucrainean ocupat.

„Nu vom tolera interferenţa în deciziile suverane, inclusiv în ce priveşte apărarea sau alianţele. Nu trebuie să existe niciun fel de împăciutorism faţă de agresor. Astfel de încercări nu fac decât să încurajeze agresiunile viitoare”, a declarat Haiovişin în cadrul Consiliului.

Kievul a transmis joi că este „pregătit” să participe la noile negocieri propuse de Rusia luni la Istanbul, dar a solicitat Moscovei să-i transmită în avans varianta de memorandum care să detalieze condiţiile acesteia pentru o pace durabilă, la fel cum a procedat Ucraina, care a transmis un document asemănător Rusiei şi SUA, pentru a se putea pregăti de viitoarele negocieri.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat „cerinţa” Kievului drept „neconstructivă” şi a declarat că Rusia va prezenta luni la Istanbul varianta sa de memorandum, potrivit TASS.

Mai mult, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova a declarat pe 28 mai că Rusia nu va oferi SUA versiunea sa a „memorandumului” privind o posibilă soluţionare paşnică a războiului în Ucrainei, conform media de stat ruse. Zaharova a spus că Moscova „nu are acorduri” cu Washingtonul sau cu alte ţări privind schimbul de documente, afirmaţia sa survenind după ce emisarul SUA pentru conflictul din Ucraina, Keith Kellogg, declarase că Statele Unite aşteaptă acest document din partea Moscovei, după ce l-au primit înainte din partea Kievului.

În acest sens, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat o nouă „manevră” a Rusiei, acuzând-o că face tot posibilul pentru ca discuţiile să fie „lipsite de sens”, conform AFP. Autorităţile ucrainene consideră că în acest fel Rusia nu face decât să tragă de timp pentru a cuceri noi teritorii în Ucraina, unde forţele ruse au început deja – conform serviciilor de informaţii ucrainene – ofensiva de vară.

Poziţiile oficiale ale celor două părţi beligerante par greu de conciliat: Rusia cere, în special, ca Ucraina să renunţe pentru totdeauna la aderarea la NATO şi să îi cedeze cele patru regiuni ucrainene (Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaprojie) a căror anexare o revendică, deşi nu le controlează în totalitate, plus Crimeea (anexată în 2016), ceea ce este inacceptabil pentru autorităţile de la Kiev.