Puciul care n-a fost. Ce risca România, după modelul Muntenegru

După știrea de ieri în care Georgescu și apropiații lui au fost duși la Parchetul General pentru audieri, devine tot mai evident că dincolo de alegerea în funcția de președinte, aceștia plănuiau ceva mai sinistru decât o fragmentare a politicii românești.

Planul pe care doar el îl cunoștea, așa cum reiese dintr-o interceptare a convorbirilor lui Georgescu, coroborat cu arsenalul impresionant găsit în casa lui Horațiu Potra duce spre creearea unei diversiuni/lovituri de stat violente, cu vărsare de sânge.

Un astfel de plan nu e specific doar României, ci din contră: în intreaga regiune a Europei de Sud-Est au fost puse în practică astfel de tentative, până acum deturnate.

Cazul Muntenegru. 2016.

În octombrie 2016, în Muntenegru a avut loc o tentativă de lovitură de stat în ziua alegerilor parlamentare (16 octombrie), tentativă susținută de Federația Rusă, având ca obiectiv împiedicarea aderării Muntenegrului la NATO.

Parchetul General muntenegrean a anchetat 25 de persoane, majoritar cetățeni sârbi, sprijiniți de doi ruși, ofițeri ai GRU – serviciului de informații militar al Rusiei – Eduard Shishmakov și Alexandar Popov.

Planul lor viza intrarea cu forța în Parlamentul muntenegrean, pentru a proclama victoria coaliției de opoziție pro-rusă, Frontul Democratic, și reținerea sau uciderea lui Milo Djukanovic (președinte al statului între 1998-2002 și 2018-2023, și premier între 1991-1998, 2003-2006, 2008-2010, 2012-2016).

Unul dintre martorii din proces, Aleksandar Sindjelic, i-a oferit bani sârbului Bratislav Zivkovic, liderul mișcării Cetnik, pentru a se deplasa la Podgorica cu 2 zile înainte de alegeri și a sprijini lovitura de stat. De asemenea, Sindjelic a recunoscut că a fost recrutat de GRU în jurul anului 2014, când a intrat în contact cu Shishmakov în Rostov, Rusia.

Sindjelic a călătorit de două ori la Moscova în 2015 pentru a se întâlni cu Shishmakov, care i-a oferit 10.000 de dolar în timpul primei vizite. A primit 200.000 de euro pentru achiziția de armament, organizarea puciului, și instrucțiuni cu privire la recrutarea de persoane care să fie implicate în tentativa de lovitură de stat.

Puciul a fost oprit la timp, persoanele au fost anchetate, judecate și condamnate, iar Muntenegru a intrat în NATO în 2017.

Legătura lui Zivkovic cu România. 2017.

Bratislav Zivkovic, ante-menționat, s-a deplasat în România în 2017, timp în care a încercat să creeze „celule de rezistență” anti-NATO pentru a crea acțiuni de destabilizare, concomitent cu acțiuni de recunoaștere și studiere a facilităților militare NATO și SUA din România.

În octmbrie 2017, Zivkovic a participat la o întâlnire a Obștii Cazacilor din România în Delta Dunării, vizitată în septembrie același an de fostul ambasador rus, Valeri Kuzmin.

În noiembrie 2017, Zivkovic a primit interdicție de a mai intra în România pe o perioadă de 15 ani, în urma intervenției SRI. Sârbul trimitea către superiorul său din GRU rapoarte cu privire la vizitele din România.

La momentul emiterii interdicției lui Zivkovic de a intra în România, în 2017, țara noastră se confrunta cu acuzații de corupție și o instabilitate generată de deciziile menite să scape liderii politici (în special Liviu Dragnea) de dosarele în care erau anchetați.

Deși peisajul socio-politic era unul diferit din cel din ziua de azi, precondițiile stării de tensiune socială erau vizibile pe atunci: o nemulțumire a populației față de clasa politică și un discurs cu note eurosceptice și subtonuri suveraniste emanate de PSD-ul condus de Liviu Dragnea.

Notă: Zivkovic a murit în ianuarie 2025 în regiunea rusă Kursk, după ce a luptat în Ucraina de partea milițiilor pro-ruse și apoi de partea Rusiei. A fost decorat în numărate rânduri de Federația Rusă pentru activitățile sale.

România. 2024-2025.

De atunci și până în noiembrie 2024, trendul de nemulțumire a populației față de clasa politică a continuat și a fost speculat cu succes de mișcările suveraniste și propaganda din online. Toate au culminat cu creșterea spectaculoasă a lui Călin Georgescu, anularea alegerilor și acumulare de tensiuni în societate.

Ce lipsește din discuțiile din spațiul public este posibilul glonț pe care țara noastră l-a evitat. În urma ultimelor dezvăluiri odată cu demararea anchetei pentru tentativa de răsturnare a ordinii constituționale, se pare că scenariu Muntenegru putea să se desfășoare și în România – și există aceleași elemente, parcă trase la indigo cu tentativa de puci din 2016:

• O opoziție pro-rusă ascunsă sub umbrela de „suveraniști” (dacă mai e loc de dubii, toate partidele suveraniste au votat împotriva legii care permite doborârea dronelor rusești care încalcă teritoriul național);
• Un braț paramiltar care dispune de armament și fonduri necesare creeri unor provocări și violențe – Horațiu Potra și mercenarii săi;
• Legături cu Moscova – Potra a călătorit la Moscova în 2024, iar soția bodyguardului lui Georgescu se pozează cu luptători ceceni;
• Propagandă rusă și pro-rusă care de ani de zile erodează încrederea populației în instituții (și aici deciziile politice și performanța slabă a liderilor români a și alimentat mașinăria de propagandă cu subiecte ușor de exploatat).

Deși turul al II-lea a fost anulat în 6 decembrie anul trecut, nu trebuie să uităm că fostul candidat a făcut apel la oameni să iasă în stradă în fața secțiilor unde s-ar fi ținut votul, iar Potra și oamenii săi au fost opriți în trafic și duși la audieri. Cât de aproape a fost România de a vedea violențe pe stradă și agitație cum nu au mai fost de la mineriade, din fericire nu știm.

Ce e de făcut de acum încolo?

Ce este clar e că România se află într-o poziție delicată iar autoritățile trebuie să dea dovadă de profesionalism. O anchetă a lui Georgescu fără dovezi clare, solide, nu va face decât să îl martirizeze și mai mult decât a reușit s-o facă deja prin anularea turului II.

Și în caz că nu era clar, se pare că țara noastră se află în vizorul rușilor – nu în același mod ca în Ucraina, dar undeva în sfera hibridă, așa cum vedem în toate țările din regiune. Scopul final e același – dezbinarea NATO și readucerea statelor în zona de influență a Moscovei.