PSD pune piedici celei mai mari investiţii private din istoria României. Iulian Iancu şi Liviu Dragnea amână până în toamnă decizia crucială pentru gazele din Marea Neagră

Camera Deputaţilor, condusă de Liviu Dragnea, amână de trei luni o decizie finală pe legea aşteptată de marile companii petroliere care vor să înceapă extracţia gazelor naturale din Marea Neagră. Proiectul, votat deja de Senat, nu a fost discutat niciodată de Comisia de Industrii din Camera Deputaţilor, condusă de Iulian Iancu (PSD). Comisia de Industrii a cerut o amânare până în 27 septembrie, adică în viitoarea sesiune parlamentară, iar conducerea Camerei a aprobat-o. Companiile au investit deja în lucrări de explorare în ultimii zece ani suma totală de circa 2 miliarde de dolari, iar viitoarele cheltuieli de dezvoltare sunt cifrate şi ele la alte câteva miliarde de dolari, potrivit datelor făcute publice de ExxonMobil, OMV Petrom, Black Sea Oil and Gas (deţinută de gigantul american Carlyle), Lukoil şi Romgaz.

• Până la momentul publicării nu au răspuns întrebărilor G4Media.ro nici Iulian Iancu şi nici reprezentanţii companiilor, cu excepţia Black Sea Oil and Gas.
• UPDATE 1: Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas SRL, a declarat pentru G4Media.ro că „BSOG a lucrat timp de trei ani pentru obţinerea deciziei finale de a investi în proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia, însă rămân o serie de blocaje cu privire la modul de parcurgere a procesului de avizare pentru obţinerea cu succes a autorizaţiilor necesare. Legea offshore oferea claritatea necesară asupra anumitor aspecte ale procesului de avizare și era considerată esențială de BSOG pentru obţinerea deciziei finale de investiție. Din păcate, aceste întârzieri prelungite în adoptarea Legii offshore au un impact nefavorabil asupra tuturor celorlalte eforturi pe care le întreprindem în prezent şi care sunt activități importante pentru obţinerea deciziei finale de investiţie, respectiv procesul de sezon deschis administrat de Transgaz pentru conectarea la SNT, finanțarea proiectului, capacitatea de a încheia acordul de vânzare a gazelor extrase și licitațiile pentru echipamentele aferente fazei de construcţie a proiectului Dezvoltare Gaze Naturale Midia. BSOG a întreprins toate aceste eforturi presupunând o rezolvare în timp util a acestor aspecte critice. Cu astfel de întârzieri și cu diminuarea încrederii în adoptarea Legii offshore, obţinerea vreodată a deciziei finale de investiţie devine o preocupare majoră”.
• UPDATE 2: Gabriel Comănescu a declarat pentru G4Media.ro că “Legea offshore ofera un cadru legislativ coerent în activitatea noastră, iar noi suntem direct afectaţi de orice întârrziere în parcurgerea cadrului legal către promulgare. Astfel de întârzieri afectează atât explorările celor două perimetre concesionate de noi, Ex-28 Est Cobălcescu şi Ex-27 Muridava, cât şi contractele de servicii de foraj pe care le executăm pe platforma continentală românească a Mării Negre, pentru OMV Petrom şi Black Sea Oil & Gas”.
  .

Toate companiile care aşteaptă legea au anunţat încă de anul trecut că vor să ia decizia finală privind începerea exploatării în această vară, dar au nevoie de un cadru legislativ clar.

Or, în absenţa legii privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, proiect iniţiat chiar de guvernul PSD, aceste decizii de investiţii vor fi amânate. E vorba de unele dintre cele mai mari investiţii private din istoria României, companiile petroliere cheltuind deja sute de milioane de dolari pentru lucrările de explorare.

Cum este tergiversat proiectul de Iulian Iancu

Proiectul a fost votat de Senat pe 12 februarie, iar pe 19 februarie a fost înregistrat la Camera Deputaţilor şi trimis în comisii pentru discuţii. Comisia pentru Industrii, condusă de Iulian Iancu (deputat PSD de Constanţa), este cea care trebuie să dea raportul decisiv, fără de care proiectul nu poate intra în plenul Camerei pentru vot. Celelalte comisii avizatoare şi-au dat între timp avizul pozitiv pe proiect.

Termenul stabilit iniţial de conducerea Camerei Deputaţilor pentru primirea raportului de la Comisia pentru industrii şi servicii era 28 februarie. Suntem în 8 mai, două luni şi jumătate mai târziu, şi Comisia nu a pus încă pe ordinea de zi proiectul.

„Trage de timp şi nu înţeleg de ce. Pe 29 aprilie am depăşit termenul de 60 de zile pentru raport. În tot timpul acesta nu a pus proiectul pe ordinea de zi. Am avut întâlnire cu operatorii şi au nevoie de lege în această vară ca să poate lua decizia finală de investiţie. Nu era nimeni absurd ca să nu ceară o prelungire dacă era nevoie. Dar când eşti conştient că oamenii ăia spun că au nevoie de lege, de ce atâtea amânări? Nu ştiu, sunt doar speculaţii”, a declarat pentru G4Media.ro Virgil Popescu (PNL), membru în Comisia pentru industrii. Iulian Iancu nu a răspuns la apelul telefonic şi mesajul G4Media.ro.

Mai mult: Iulian Iancu a cerut Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor prelungirea cu 60 de zile a termenului de depunere a raportului. Biroul Permanent a aprobat prelungirea termenului de depunere a raportului până la 27 septembrie 2018, adică în viitoarea sesiune parlamentară, în condiţiile în care companiile petroliere au nevoie de lege în această vară ca să poată convoca board-urile pentru decizia finală în toamnă.

Virgil Popescu a declarat că „domnul preşedinte Iancu a cerut personal amânarea cu 60 de zile a raportului, nu a supus votului în comisie această cerere. A trimis singur cererea la Biroul Permanent”.

Ce s-a întîmplat în cele două luni şi jumătate scurse deja de când comisia condusă de Iancu a primit proiectul? Iulian Iancu nu a pus niciodată proiectul pe ordinea de zi. În schimb, a cerut din nou puncte de vedere de la Guvern şi diferite ministere, în condiţiile în care chiar Guvernul este iniţiatorul legii, iar ministerele de linie au făcut parte din grupul de lucru care a elaborat proiectul la guvern. Iancu a mai cerut puncte de vedere de la ANRM şi Consiliul Concurenţei, potrivit lui Virgil Popescu.

De asemenea, Iulian Iancu a mai cerut un studiu privind contribuţia acestor proiecte la dezvoltarea economiei româneşti. Studiul a fost realizat de compania de consultanţă Deloitte România şi trimis la comisie săptămâna trecută.

PNL a cerut luni, prin deputatul Virgil Popescu, scurtarea termenului pentru raportul Comisiei de Industrii, astfel încât proiectul să poată fi adoptat în această sesiune legislativă.

Citeşte aici fişa legislativă a proiectului, cu forma votată de Senat şi amânările succesive din Comisia de Industrii

Ce spune studiul Deloitte despre impactul exploatării de gaze în Marea Neagra

Studiul realizat de Deloitte arată că exploatarea gazelor din Marea Neagră va aduce la bugetul de stat al României 26 de miliarde de dolari până în anul 2040 (impozit pe profit, redevenţe, contribuţii sociale, alte taxe şi impozite), iar contribuţia totală în PIB este estimată la 40 de miliarde de dolari.

Studiul mai arată că, până în 2040, exploatările din Marea Neagră vor susţine 30.000 de locuri de muncă pe orizontală, cele directe fiind de circa 700. Producţia de gaze estimată este de 170 de miliarde de metri cubi. Companiile petroliere vor investi aproape 16 miliarde de dolari în proiectele din Marea Neagră în perioada 2018-2040, potrivit aceluiaşi studiu.

Cine este Iulian Iancu

Iulian Iancu este preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor şi cel mai influent politician PSD în tematica energiei. El a candidat la parlamentarele din 2016 în Constanţa, fiind puternic susţinut de omul de afaceri Gabriel Comănescu, patronul firmei de foraje maritime Grup Servicii Petroliere. De altfel, Comânescu a reuşit să-şi impună apropiaţi în conducerea unor instituţii de stat cu implicare în energie (Vezi aici mai multe detalii). La fel ca alţi furnizori de servicii din industrie, Grup Servicii Petroliere vizează obţinerea de contracte în Marea Neagră.

Iancu s-a remarcat anul trecut prin atacuri furibunde la ziarişti, companii energetice şi la adresa Marianei Gheorghe, CEO Petrom la acel moment. Astfel, în noiembrie 2017, Iulian Iancu declara, potrivit HotNews.ro, că va solicita oficial organelor de investigaţii monitorizarea relaţiei dintre unele publicaţii media şi o parte dintre companiile vizate de ancheta parlamentară privind ANRE. În octombrie 2016, tot el o ameninţa pe Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, cu sesizarea DIICOT şi DNA dacă nu vine la comisia parlamentară de anchetă a ANRE.

Iancu a fost acuzat în mai multe rânduri că face jocurile Gazprom. Prima astfel de referire datează din 2008, când o telegramă a Ambasadei SUA la Bucureşti în 2008 îl cita pe Georgian Pop, colegul din PSD cu Iancu, care spunea ca este „controlat de Gazprom”. În octombrie 2017, fostul ministru al Energiei în guvernul PSD condus de Victor Ponta, Răzvan Nicolescu, scria pe Facebook că „marele căştigător” al unor modificări legislative iniţiate de Iancu „sunt cei de la Gazprom”. În fine, în 8 noiembrie 2017, Ludovic Orban (PNL) spunea că „Domnul Iancu este omul Gazprom. Nu m-am sfiit niciodata s-o zic. Amendamentele sale sunt făcute sa torpileze proiectul BRUA si reducerea dependentei de gazul rusesc”.

Şi Liviu Dragnea a avut o poziţie publică legată de proiectul offshore. Astfel, în 26 februarie, şeful PSD spunea, după o întâlnire cu reprezentanţii Exxon, că „legea a trecut de Senat, o vom analiza în comisia de specialitate din Camera Deputaţilor, dar vom mai cere un punct de vedere de la Guvern, ne interesează să vedem care e şi câştigul statului roman… nu vrem să fie o lege care să priveze statul român de nişte venituri rezonabile. În sensul ăsta vom analiza în Parlament în comisia respectivă. Toţi dorim investiţii în România, dar am vrea să rămână şi ceva pentru acest stat”.

Ce prevede proiectul

Proiectul de lege a fost iniţiat de guvernul Tudose şi trimis la Parlament în octombrie 2017. Actul prevede că firmele care exploatează zăcămintele de petrol şi gaze din Marea Neagra vor avea un regim normal al redevenţelor şi vor plăti redevenţele prevăzute în acest moment în lege sau în contractele încheiate cu statul roman.

Proiectul mai prevede că aceste companii trebuie să aibă minim un sfert din angajaţi români şi trebuie să obţină avize pentru lucrări de la 9 instituţii, printre care Statul Major General al armatei şi Ministerul de Externe. În plus, proiectul prevede că firmele din Marea Neagră sunt exceptate de la plata impozitului pe veniturile suplimentare din dereglementarea preţurilor (OUG 7/2013), impozit plătit de companiile care extrag gaze din zăcămintele clasice).

Proiectul de lege construieşte practic cadrul legislativ privind autorizarea lucrărilor din Marea Neagră (obţinerea permiselor, autorizaţiilor etc), adică acele detalii administrative esenţiale într-o industrie atât de complexă precum cea a extracţiei de resurse.

Proiectul prevede amenzi pentru instituţiile care nu respectă termenele legale, care emit avize incomplete, cer acte inutile sau refuză nejustificat emiterea actelor de autorizare. Amenzile sunt cuprinse intre 1.000 de lei și 5.000 de lei.

Proiectul de lege prevede și condițiile în care companiile petroliere pot beneficia de dreptul de trecere a  imobilelor si terenurilor aflate în proprietatea statului sau în proprietate privată. În cazul celor din urmă, se aplică prevederile deja existente (Legea nr. 238/2004).

O prevedere controversată a proiectului arată că, dacă firmele sunt obligate să plătească orice sume percepute de autorităţile publice în plus faţă de sumele care ar fi fost datorate în conformitate cu prezenta lege, acestea vor fi îndreptăţite la un credit fiscal integral, calculat anual pentru sumele suplimentare achitate. Suma reprezentând creditul fiscal se compensează potrivit Legii nr.207/2015 cu impozitul pe profit datorat pentru anul calendaristic pentru care se depune declaraţia fiscală.

Companiile care au in acest moment acorduri petroliere offshore:

• OMV Petrom si ExxonMobil: perimetrul de mare adancime Neptun Deep
• Lukoil, PanAtlantic Petroleum si Romgaz: perimetrul Trident
• Black Sea Oil&Gas: perimetrele Midia si Pelican
• Petromar Resources: perimetrele Muridava si Est Cobalcescu

Foto: Iulian Iancu (InquamPhotos, George Călin)