Protest în Serbia împotriva achitării a patru foşti ofiţeri de informaţii acuzaţi de asasinarea unui jurnalist în 1999/ În primă instanță au fost condamnați la 30 și 20 de ani de închisoare

Câteva sute de manifestanţi au protestat luni la Belgrad împotriva achitării a patru foşti ofiţeri de informaţii, condamnaţi în primă instanţă pentru asasinarea unui jurnalist, relatează AFP, transmite Agerpres.

Slavko Curuvija, proprietar şi redactor-şef a două ziare independente, a fost unul din cei mai influenţi critici ai puterii din Serbia în anii 1990. El a fost ucis cu 13 gloanţe, în faţa casei sale din capitala ţării, în 11 aprilie 1999. Era perioada când NATO bombarda Serbia ca ripostă la reprimarea brutală de către regimul preşedintelui Slobodan Milosevici a rebeliunii separatiştilor albanezi din Kosovo.

Milan Markovic, fost şef al serviciului de informaţii, şi Milan Radonjic, de asemenea responsabil de rang înalt, au fost condamnaţi în primă instanţă la câte 30 de ani de închisoare pentru crima respectivă, iar alţi doi membri importanţi ai serviciilor de securitate, Rako Romic şi Miroslav Kurak – la câte 20 de ani de detenţie.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Toţi cei patru au fost achitaţi la apel, în 2 februarie. Decizia a fost criticată de Reporteri Fără Frontiere şi alte organizaţii de apărare a drepturilor jurnaliştilor, de OSCE şi de opoziţia sârbă.

Luni, la Belgrad, protestatarii au păstrat tăcerea timp de 25 de minute pentru a condamna „25 de ani fără dreptate”.

Zeljko Bodrozic, preşedintele Asociaţiei independente a jurnaliştilor sârbi, a declarat că achitarea „este un mesaj din partea statului pentru jurnalişti, pentru a le spune că nu sunt apăraţi”. „Iar ceea ce pot vedea cetăţenii aici este că nu sunt nici ei protejaţi dacă jurnaliştii nu sunt”, a adăugat el.