UPDATE Protest amplu împotriva Mercosur, la Strasbourg, înainte de votul crucial din Parlamentul European / Agricultorii din UE se opun acordului care elimină taxele vamale pentru piețele din America Latină / Principalele controverse

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un protest amplu împotriva Mercosur este anunțat marți, la Strasbourg, înainte de votul crucial din Parlamentul European, de miercuri, care poate bloca acordul comercial cu America Latină.

Agricultorii din UE se opun acordului care elimină taxele vamale pentru piețele din Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay și Bolivia. La protest s-au alăturat 200 de fermieri români care au plecat cu mașinile proprii sau autocare.

G4Media vă prezintă cele mai importante evenimente ale manifestației, dar și principalele controverse și fake-news-uri legate de acordul Mercosur. 

Ora 10.50: O delegaţie a fermierilor din România, formată din peste 200 de participanţi, participă miercuri la protestul de la Strasbourg pentru a solicita politici agricole şi comerciale aplicabile în practică, „nu decizii luate pe hârtie, lipsite de instrumente reale de control”, se arată într-un comunicat al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), transmite Agerpres.

„Această mobilizare se înscrie în linia poziţiei exprimate de Copa-Cogeca, care a anunţat sprijinul oficial pentru demonstraţia de la Strasbourg din 20 ianuarie şi a solicitat o Politică Agricolă Comună puternică după 2027, comerţ echitabil şi transparent, precum şi o simplificare reală şi certitudine juridică pentru fermieri. Împreună, cerem excluderea agriculturii din mecanismul CBAM (Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului, n.r.) şi respingerea fermă a ideii de Fond Unic, care ar dilua sprijinul destinat agriculturii. Solicităm menţinerea Politicii Agricole Comune post-2027 cu doi piloni, un buget actualizat cu rata inflaţiei şi o simplificare reală a PAC. Agricultura nu este un sector industrial. Politicile actuale transferă costurile direct asupra fermierilor, afectând competitivitatea acestora şi punând în pericol securitatea alimentară a Uniunii Europene”, susţin membrii AAC.

În ceea ce priveşte acordul UE-Mercosur, AAC solicită redeschiderea negocierilor pe capitolul agricol, întrucât clauzele de salvgardare, în forma actuală, nu funcţionează.

„Datele necesare pentru monitorizarea cotelor lipsesc, raportările sunt întârziate, iar responsabilităţile sunt fragmentate între instituţii. În lipsa unor date în timp real, aceste clauze sunt inaplicabile. Din acest motiv, cerem amânarea intrării în vigoare a acordului până la obţinerea unei forme acceptate de organizaţiile profesionale din agricultură şi tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică”, potrivit comunicatului.

AAC solicită introducerea unui sistem obligatoriu de licenţiere prealabilă pentru produsele agricole provenite din statele Mercosur, ca instrument de control al volumelor, trasabilităţii şi conformităţii. De asemenea, cer interzicerea revânzării materiei prime din state terţe ca origine UE, practică posibilă astăzi prin procesări minimale, reetichetare sau reambalare într-un stat membru.

„Este necesară o etichetare corectă şi vizibilă pentru consumatori, prin menţionarea clară a originii reale a produselor şi a statului terţ de provenienţă, pe baza unor reguli uniforme şi a unor controale efective pe întreg lanţul de comercializare. În acest sens, se impune modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale (UTP), astfel încât aceasta să se aplice explicit şi produselor provenite din state terţe, pentru a preveni concurenţa neloială generată de importuri care nu respectă standardele sociale şi de mediu impuse producătorilor din Uniunea Europeană”, transmit fermierii.

Totodată, aceştia solicită crearea unei structuri reale de securitate, siguranţă şi control pentru importurile agricole, cu coordonare instituţională şi sisteme digitale funcţionale.

„Se impune recunoaşterea oficială a faptului că mecanismele de salvgardare nu funcţionează în practică. Analiza bazată pe Access2Market şi Eurostat arată că: pentru produse sensibile (ex. carne de vită) nu există date raportate pentru perioada 2021-2024. România nu dispune de raportări cantitative pe produs şi autorităţile au competenţe de control fragmentate între: Vamă (Ministerul Finanţelor), Comerţ (Ministerul Economiei), Agricultură (MADR), INS – care publică date cu întârziere de minimum un an, datele disponibile sunt doar valorice (euro), fără segmentare pe produse, ceea ce determină ineficienţa clauzelor de salvgardare. Solicităm crearea unei structuri reale de securitate, siguranţă şi control pentru importurile agricole, cu coordonare instituţională şi sisteme digitale funcţionale. Comerţul liber fără date, fără control şi fără standarde egale nu este comerţ liber, ci dumping mascat!”, susţin aceştia.

Peste 200 de fermieri din România participă marţi la protestul de la Strasbourg, alături de organizaţiile europene reunite sub umbrela Copa-Cogeca, pentru a cere politici agricole şi comerciale aplicabile în practică, nu decizii luate pe hârtie.

Acordul creează una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume între Uniunea Europeană, Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay, reprezentând peste 700 de milioane de consumatori. Graţie Mercosur, UE ar putea să exporte mai multe maşini, utilaje, vinuri şi băuturi spirtoase în America Latină, facilitând în acelaşi timp intrarea în Europa a cărnii de vită, zahărului, orezului, mierii şi soia din America de Sud.

Deputaţii europeni nu vor vota asupra întregului acord Mercosur decât în lunile următoare, dar ar urma să voteze miercuri asupra unei posibile sesizări la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). În cazul unui vot pozitiv, CJUE va examina compatibilitatea acordului cu tratatele. Dacă avizul curţii este negativ, acordul poate intra în vigoare doar dacă este modificat.

Uniunea Europeană și blocul Mercosur au semnat, în 19 ianuarie, un acord comercial istoric, după negocieri care au durat mai mult de 25 de ani.

Mercosur este piața comercială formată din Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay și Bolivia, iar colaborarea UE-America Latină are ca obiectiv crearea celei mai mari zone de liber schimb la nivel global.

În ultima săptămână, reprezentanții partidelor extremiste din România, în principal AUR, SOS și POT și influencerii care îi susțin în spațiul online, au rostogolit trei mari fake-news-uri despre Mercosur și au inflamat rețelele de socializare, ignorând beneficiile Mercosur, dar și valoarea foarte redusă a importurilor românești din piețele sud-americane:

Acestea valorează 400  milioane de euro pe an, conform ultimelor date ale Comisiei Europene – adică în jur de 0,3% din valoarea importurilor de 119.9 miliarde de euro ale României pentru perioada ianuarie-noiembrie 2025, potrivit Institutului Național de Statistică.

• G4Media și Info Sud-Est au detaliat aici cele mai populare narațiuni ale extremiștilor din România despre Acordul Mercosur, în social media.

Despre Mercosur, pe scurt

Acordul prevede eliminarea graduală a taxelor vamale pentru aproximativ 90% dintre bunurile schimbate între cele două blocuri, reducând costurile comerciale și sporind deschiderea piețelor. Aceasta oferă oportunități importante pentru companiile europene, în special în sectorul industrial și automotive, care va putea exporta vehicule către piețele dinamice din Brazilia și Argentina fără taxe suplimentare.

În domeniul agricol, acordul introduce cote de import pentru anumite produse, printre care carne, carne de pasăre, zahăr și orez. Acestea permit importurile la tarife reduse sau zero, însă au stârnit îngrijorări în rândul fermierilor europeni, care consideră că le-ar putea submina securitatea alimentară și competitivitatea pe piețele interne, arată Mediafax.

Acordul include și deschiderea piețelor de achiziții publice din Mercosur pentru companiile europene, în special în sectoare precum infrastructura, energia și apa, ceea ce ridică întrebări privind efectele asupra companiilor locale.

Acordul a generat proteste ale fermierilor europeni în ultimele săptămâni, iar manifestațiile sunt programate să continue marți, la Parlamentul European din Strasbourg, unde se așteaptă participarea a 5.000 de fermieri și 1.000 de tractoare.

O nouă moţiune de cenzură împotriva Comisiei Europene generată de acordurilor UE-Mercosur şi două propuneri ale deputaţilor care solicită Curţii de Justiţie a UE un aviz privind compatibilitatea acestora cu tratatele UE se află în prim-planul sesiunii Parlamentului European din luna ianuarie de la Strasbourg, în cadrul căreia se vor mai dezbate situaţiile din Groenlanda, Iran şi Venezuela, precum şi priorităţile noii preşedinţii cipriote a Consiliului, arată Agerpres.

Un vot crucial în Parlamentul European, care ar putea contesta acordul la Curtea de Justiție a UE, este programat miercuri, 21 ianuarie.

știre în curs de actualizare