Procuroarea lui Dragnea, anchetată disciplinar după schimbul de replici pe Facebook cu Tudorel Toader. Miza: scoaterea ei din dosarul Tel Drum

Inspecţia judiciară s-a auto-sesizat şi o cercetează disciplinar pe procuroarea DNA Alexandra Lăncrănjan după schimbul de replici pe reţelele de socializare cu ministrul Justiţiei Tudorel Toader pe tema incriminării abuzului în serviciu în Germania. Potrivit unor surse judiciare, inspecţia s-ar fi auto-sesizat pentru a stabili dacă Lăncrănjan „a ştirbit prestigiul Justiţiei”. Procuroarea Alexandra Lăncrănjan este cea care instrumentează dosarul Tel Drum în care liderul PSD Liviu Dragnea este anchetat penal pentru 5 infracţiuni: două de abuz în serviciu, două de fraudă cu fonduri europene şi constituire a unui grup infracţional organizat. Contactată telefonic, procuroarea a refuzat să facă comentarii.

Porivit unor surse judiciare, miza cercetării disciplinare a procuroarei Alexandra Lăncrănjan este scoaterea ei din dosarul Tel Drum. Dacă Inspecţia judiciară o „trimite în judecată disciplinară” la Secţia pentru procurori a CSM în materie disciplinară, este găsită vinovată şi primeşte o sancţiune, ea va trebui să plece din DNA, ceea ce înseamnă că nu se va mai putea ocupa de dosarul lui Liviu Dragnea. În DNA standardele de integritate sunt ridicate şi nici un procuror sancţionat disciplinar nu poate rămâne, au explicat sursele noastre.

Alexandra Lăncrănjan i-a dat sâmbătă o replică pe Facebook ministrului Justiţiei, fără a-l numi. Replica lui Lăncrănjan a venit după ce Toader scrisese mai devreme, tot pe Facebook, că ”abuzul în serviciu nu este incriminat în mod distinct în Codul penal din Germania”, la o zi după ce Ambasada Germaniei anunţase că în Germania abuzul în serviciu e urmărit penal.

La doar câteva minute după ce Alexandra Lăncrănjan i-a dat replica de la distanţă, Tudorel Toader a revenit pe Facebook cu o contra-replică.

Evenimentele, în ordine cronologică:

1. Vineri, 13 iulie. Ambasada Germaniei la Bucureşti a publicat pe pagina oficială de Facebook o precizare în care demontează afirmaţiile liderilor PSD şi ALDE legate de modul în care statele europene tratează abuzul în serviciu. Astfel, nota arată că ”în Germania, urmărirea penală a abuzului în serviciu este reglementată prin intermediul mai multor paragrafe din legi fiscale, din dreptul disciplinar şi din codul penal. Pedepsele ajung de la amenzi modeste până la măsuri disciplinare şi chiar pedepse considerabile cu privare de libertate”.

2. Sâmbătă, 14 iulie. Tudorel Toader a postat pe Facebook o replică în care arată că ”Abuzul în serviciu nu este incriminat în mod distinct în Codul penal din Germania! Calitatea de funcţionar public sau european apare însa, ca element de agravare, în cazul mai multor infracţiuni… Şi în Codul penal din România sunt incriminate fapte concrete prin care funcţionarul public abuzează de poziţia pe care o are, precum: cercetarea abuzivă, purtarea abuzivă, falsul intelectual etc”.

3. Sâmbătă, 14 iulie, o oră mai târziu. Alexandra Lăncrănjan postează replica. Iată cele mai importante fragmente:

– Pentru un om care se considera un profesionist al dreptului este foarte important sa aiba rabdare sa citeasca o lege pana la capat, sa argumenteze fara a denatura realitatea juridica si atunci cand argumentele nu sunt in favoarea teoriei sale sa accepte fara a deturna textul legal sau a omite lucruri. Cand nu mai poti sa faci asta…

– Spre exemplu, in Germania sunt foarte multe articole in codul penal care reglementeaza actiuni specifice ale functionarilor publici fara a le denumi abuz in serviciu.
Dar exista si acest text: Articolul 266 din Codul penal german reglementează o infracţiune privitoare la atribuţiile de serviciu (în varianta germană Neloialitate), cu următorul conţinut:

Secţiunea 266

(1) Fapta persoanei care abuzează de autoritatea ce i-a fost acordată prin lege, prin învestirea de către o autoritate publică sau pe cale convenţională, de a dispune de bunurile altei persoane sau de a efectua acte în numele sau interesul altei persoane ori de a-ţi asuma obligaţii în numele acesteia sau care îşi încalcă obligaţia de a proteja drepturile patrimoniale şi interesele altei persoane, obligaţie stabilită prin lege, decizie a autorităţii publice sau pe cale convenţională, şi, prin urmare, provoacă prejudicii respectivei persoanei, se pedepseşte cu închisoarea de cel mult cinci ani sau cu amendă. Daca un jurist ar citi codul penal german integral ar putea, fara niciun efort, sa constate ca abuzul in serviciu este incriminat atat in articole cu o specificitate mare cat si in acest articol care acopera celelalte ipoteze posibile

4. Sâmbătă, 14 iulie, câteva minute după postarea Alexandrei Lăncrănjan, Tudorel Toader revine cu o completare: Cine vrea si poate, lesne intelege diferentele dintre elementele constitutive ale infractiunilor din art.266 C penal german si art.297 C penal roman ! In acest sens, in scurt timp, va fi disponibil “Codexul penal european”, in curs de aparitie la editura C H Beek !

5. Sâmbătă, 14 iulie, la câteva minute după completarea lui Tudorel Toader, Alandra Lăncrănjan a revenit cu la rândul său cu o adăugire la postare: ”Later edit: Cine vrea si poate, lesne intelege ca Art.266 C.pen.german incriminează conduite într-o paletă mult mai largă ca legiuitorul român. Ba mai cuprinde şi incalcarea unor obligaţii ce decurg dintr-o convenţie. Si nu are nici prag. Iar pentru aceasta constatare este suficienta Teoria generala a dreptului, anul I ”

(Sursa Foto: Facebook)