Primarul pro-rus al Chișinăului, Ion Ceban, anunță că a contestat în instanță interdicția pusă de România de intrare în Spațiul Schengen

Primarul pro-rus al Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat miercuri pe rețelele sociale că a contestat în instanță interdicția pusă de România în urmă cu două săptămâni, de intrare atât pe teritoriul țării noastre, cât și în Spațiul Schengen. Ceban a fost surprins la Moscova în momentul în care Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, potrivit presei din Republica Moldova.

”Astăzi va fi transmis comunicatul avocaților din România prin care sunt solicitate mai multe aspecte privind interdicția impusă de autoritățile din România în baza unei înțelegeri între Maia Sandu și președintele statului român (…) Contestăm decizia, am transmis demersurile oficial către toate instituțiile din România. Nu am primit nici un răspuns clar, ce autoritate a luat decizia și care e motivația. Tot azi facem solicitarea de suspendare a acestei decizii de interdicție de intrare în România și spațiul Schengen (…) Vom transmite aceste demersuri și instituțiilor Uniunii Europene”, a spus Ceban.

Ministerul de Externe a anunțat, în 9 iulie, că, din motive ce țin de siguranța națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a declarat ulterior că decizia de interdicţie de intrare în România luată în cazul primarului Chişinăului Ion Ceban a avut în vedere faptul că de mai multă vreme sunt documentate „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanţi ai Federaţiei Ruse.

Ea a menţionat, pentru RFI, că decizia prin care Ion Ceban şi încă doi cetăţeni din Republica Moldova au primit interdicţie de intrare pe teritoriul României a fost luată din raţiuni care ţin de siguranţa naţională.

„În cazul domnului Ceban, pentru că este singurul nume public despre care pot vorbi, există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanţi ai Federaţiei Ruse. Pentru România este extrem de important ca acest tip de influenţă să fie limitată pe teritoriul nostru, mai ales că noi avem un număr foarte mare de cetăţeni, care sunt şi cetăţeni români, şi cetăţeni ai Republicii Moldova. Este o decizie care a fost luată din raţiuni care ţin de siguranţa naţională. Decizia de a nu permite accesul pe teritoriul României are drept efect direct decizia de a nu permite accesul pe teritoriul Spaţiului Schengen”, a declarat Oana Ţoiu.

Ea a subliniat că măsura nu a fost stabilită în mod direct de MAE, deoarece o astfel de hotărâre sau monitorizare nu ţin de competenţa ministerului.

„Nu este o măsură pe care a luat-o Ministerul Afacerilor Externe direct, pentru că nu ţine de competenţa noastră acest tip de monitorizare şi acest tip de decizie pe siguranţa naţională. Este o decizie care este pornită din aceste raţiuni de siguranţă naţională, însă Ministerul Afacerilor Externe este un partener important în acest proces şi pentru noi este foarte important, atât cât ţine de noi şi de celelalte ministere, să ne asigurăm că limităm acest tip de riscuri de influenţă şi de prezenţă pe teritoriul nostru”, a explicat Ţoiu.

Ion Ceban a debutat în politică alături de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), formațiune de centru-stânga, cunoscută pentru promovarea apropierii de Federația Rusă.

În 2011, alături de PCRM, Ion Ceban devenea pentru prima dată deputat. La scurt timp, ajunge să fie unul dintre fruntașii protestelor organizate de PCRM împotriva Alianței pentru Integrare Europeană. „Noi cu toții spunem: Jos alianța!”, striga Ceban în 2012 de pe scena instalată în Piața Marii Adunări Naționale de către comuniști.

Câteva luni mai târziu, Ceban anunța că părăsește PCRM-ul lui Vladimir Voronin pentru a adera la PSRM-ul lui Igor Dodon, disociat și el de comuniști cu doar câteva luni înainte, dar nu renunță la ideea de a „distruge Alianța pentru integrare europeană”.

În scurt timp, Ceban devine secretar pentru ideologie al PSRM.

„El este un adevărat ideolog. El a fost autorul «Moldova doar alături de Rusia», «Moldova doar în Uniunea Eurasiatică», «Limba moldovenească, stăpână la ea acasă»”, îl descria ulterior Dodon pe Ceban.

Socialistul Ceban a continuat să fie lider al manifestațiilor anti-aderare la UE. În 2014, coordonând un protest la Bruxelles, în fața sediului Comisiei Europene, Ceban dădea asigurări: „Nu-mi convine semnarea Acordului de asociere cu UE. Moldova vrea în Uniunea Vamală.”

Tot în 2014, Ion Ceban era unul dintre susținătorii referendumului nerecunoscut privind independența Găgăuziei și aderarea la așa-numita uniune vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

„Moldova astăzi este pentru Uniunea Vamală, Moldova astăzi este pentru stabilitate, Moldova astăzi este pentru relații bune cu Rusia. Și nicidecum Moldova nu vrea acolo unde ne trag ei pe noi (în Uniunea Europeană, n.r.)”, striga Ceban în 2014.

În același an (2014), este reales în funcția de deputat pe listele PSRM. Un an mai târziu însă, în 2015, Ion Ceban părăsește fotoliul de parlamentar pentru a merge în Consiliul Municipal Chișinău (CMC), fiind timp de patru ani președinte al fracțiunii PSRM.

Astfel, în 2018, Ceban a candidat la funcția de primar al Chișinăului în cadrul alegerilor locale noi, fiind înfrânt de Andrei Năstase. Alegerile însă nu au fost validate.

În 2019, Ceban candidează din nou pentru a deveni primar al capitalei și reușește să ajungă în funcție, pe care o păstrează și după alegerile locale din 2023.

La doi ani după ce a fost ales pentru prima oară primar al capitalei cu susținerea PSRM, Ion Ceban anunța, de la tribuna primăriei Chișinău, că părăsește socialiștii și că lansează Mișcarea Alternativă Națională (MAN), care, potrivit lui, „va fi o alternativă a actualei guvernări”.

În perioada celui de-al doilea mandat de primar, Ceban și-a schimbat retorica, devenind brusc pro-european. Totuși, deși în spațiul public Ceban declara că a devenit susținător al integrării europene, un document elaborat de Statele Unite ale Americii, în 2022, plasa formațiunea condusă de Ceban în rândul entităților prin care Federația Rusă, prin persoana agentului FSB Iurii Gudilin, ar încerca să influențeze situația politică din R. Moldova.

Potrivit documentului privind sancțiunile aplicate de SUA în privința a 21 de persoane și entități, printre care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, emis în 2022, Departamentul de Stat al SUA menționează că eforturile agentului FSB Iurii Gudilin sunt îndreptate spre a oferi susținere unei noi mișcări politice – MAN, condusă de fostul socialist, primarul capitalei, Ion Ceban.