G4Media.ro

Primăria Alba Iulia vrea să exproprieze și să dărâme un bloc locuit…

Primăria Alba Iulia vrea să exproprieze și să dărâme un bloc locuit de romi, pentru o parcare. Povestea unui proiect administrativ vechi de 5 ani, marcat de acuzații de rasism

Copii somnoroși cu ghiozdanele în spate, care urmau să plece la școală, părinți care amestecau, la prima oră a dimineții, țigara, furia și disperarea, mobilă, saltele, saci de haine scoase în fața blocului, jandarmi, câini și polițiști locali… așa a început, în urmă cu aproape 5 ani, povestea unui eșec administrativ, care continuă și astăzi, la Alba Iulia.

Era momentul evacuării chiriașilor din blocul G2, supranumit ”Turturica”, locuit în principal de romi și plasat într-un cartier central, aproape de Spitalul Județean Alba.

Chiriașii au fost evacuați atunci, dar au rămas proprietarii, pentru care Primăria Alba Iulia propune acum exproprierea, din cauză că au refuzat să-și vândă garsonierele la prețurile propuse care sunt de aproximativ 2.500-4.000 de euro bucata.

Este singurul bloc din zona respectivă locuit de romi și totodată singurul ales drept loc pentru construcția unei viitoare parcări. De aici și o serie de acuzații de rasism la adresa autorităților locale, lansate de mai multe ONG-uri.

Între timp, primarul s-a schimbat. În locul lui Mircea Hava (PNL) a venit Gabriel Pleșa (USR, fost PNL), fost viceprimar în perioada respectivă.

”E un gest care n-are nici un substrat de discriminare, ci de normalizare. De a face să le fie bine tuturor. Pur și simplu n-aș fi eu, iar oamenii n-ar mai trebui să mă numească primar dacă nu rezolvăm acest sughiț social pentru totdeauna. Alba Iulia merită asta!” spunea fostul primar Mircea Hava, după evacuare.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu a apreciat nici declarațiile și, mai ales evacuarea blocului, așa că a amendat cu câte 5.000 de lei atât consiliul local cât și primarul (ajuns acum europarlamentar).

Noul primar, Gabriel Pleșa nu a renunțat la proiectul lui Hava. Consiliul local a aprobat la sfârșitul lunii iunie a acestui an, suma de 15,5 milioane de lei pentru construcția parcării și demolarea blocului.

Oamenii din bloc spun că au primit vizite ale unor reprezentanți ai primăriei care le-au explicat că blocul va fi demolat în curând și că ar fi bine să accepte cele câteva mii de euro pentru fiecare garsonieră, pentru că altfel vor fi expropriați.

De asemenea, li s-a mai spus că ar putea primi câte o locuință modulară într-un sat aparținător de Alba Iulia, dar fără să li se arate nici un document în acest sens.

Avocatul Poporului, sesizat de Centrul pentru Resurse Juridice, solicită constant informații de la primărie legate de această situație. În primăvară, instituția a confirmat intenția de realiza parcarea dar a precizat că exproprierile nu au început.

Ce sume li s-au oferit

După o expertiză realizată de primărie, sumele de bani pe care oamenii ar urma să le primească sunt cuprinse între 2.360 euro şi 3.980 de euro (în funcție de nivelul de amenajare) pentru cei 11,3 metri pătrați, cât are o locuință din bloc.

Primăria ar vrea să pluseze ușor la aceste sume, însă deocamdată o ușoară majorare a despăgubirii a fost promisă doar verbal. Cea mai mare parte a oamenilor nu sunt însă de acord să vândă, pentru că sunt conștienți că banii nu le-ar ajunge să cumpere nici măcar un garaj în zonă.

Administrația nu poate justifica exproprierea

Nici vechea și nici noua administrație nu au putut explica necesitatea parcării în zona respectivă, între blocuri rezidențiale, în condițiile în care la doar 300 de metri, există un alt proiect, mai avansat, derulat de Consiliul Județean Alba, care prevede construcția unei parcări supraterane care să deservească Spitalul Județean de Urgență.

O explicație pe care reprezentanții primăriei au oferit-o inițial ținea ”de gradul de disconfort resimțit de unii locatari din zonă”, din cauza scandalurilor și a petrecerilor din blocul G2. Aceasta nu constituie însă un motiv pentru expropriere și demolare, așa că între timp au renunțat la ea.

Mai mult, administrația locală a ales blocul cu cei mai vulnerabili locatari: nu au bani, nu își cunosc drepturile și nu se pot descurca cu documentele. Acest lucru a fost remarcat de mai multe asociații ale societății civile, care au încercat să îi sprijine pe oameni. Printre acestea, Centrul pentru Resurse Juridice s-a implicat cel mai mult, ajutându-i pe oameni să formuleze petiții și urmărind îndeaproape modul în care au decurs procedurile administrative.

Rezumat, la 5 ani de la evacuare: ce au făcut oamenii dați afară

Prin ochii administrației, evacuarea a fost o înșiruire de cifre, nicidecum de destine. Au fost evacuate 216 persoane care locuiau acolo în chirie. În tot blocul erau 72 de locuințe închiriate și 33 de garsoniere proprietate personală (între timp, mai multe au fost vândute primăriei).

După evacuare, oamenii s-au răspândit pe la rude sau au dormit pur și simplu sub cerul liber.

Familiile nu au acceptat să se despartă. Presiunea pe care au resimțit-o a fost aceea că vor rămâne fără copii, dacă fac prea mult scandal.

Astfel, unii au ajuns să își facă colibe în câmp, fără apă, căldură și electricitate. În aceste condiții se aștepta de la ei să își trimită copiii curați la școală și să meargă la muncă pentru obținerea ajutorului social.

Imediat după evacuare, Consiliul Local a adoptat o hotărâre pentru persoanele aflate în dificultate.

În decembrie 2017, dintre cele 200 de persoane evacuate, au beneficiat de ajutor 11 adulți, 5 bătrâni și 7 copii. Restul nu au îndeplinit condițiile. ”Norocoșii” au primit între 300 și 400 de lei pe lună, unii timp de șase luni iar alții pentru o perioadă mai scurtă, din diferite motive.

Potrivit reprezentanților primăriei, ajutoarele au mai constat și în consiliere psihologică pentru 9 copii și șase adulți, în acordarea de porții de hrană la cantina de ajutor social și încă o serie ”beneficii” menite, în opinia lor, să îi ajute pe evacuați.

De menționat ar fi că la data evacuării, Primăria Alba Iulia nu avea nici o locuință socială disponibilă, lucru recunoscut chiar de instituție. Cu toate acestea, administrația, care avea obligația legală să le ofere celor evacuați o altă locuință socială, i-a lăsat pe oameni pe stradă.

O singură familie care are în componență persoane cu dizabilități a primit în final o locuință în Alba Iulia, după ce inițial a fost adăpostită într-un centru social.

De la evacuarea forțată a chiriașilor din blocul ”Turturica”, peisajul din zonă s-a schimbat în rău. Garsonierele evacuate au rămas fără geamuri și uși și au început să se degradeze, ca de altfel toată clădirea.

Cum stă situația din punct de vedere al practicilor și standardelor

Constituția României și prevederile tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte au prioritate față de legile interne, cu excepția cazului în care legile interne sunt mai favorabile.

Astfel, dreptul la locuire adecvată, așa cum apare în Pactul Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale (Art. 11 alin. 1) – la care România este parte – și cum este explicat în Comentariul General Nr. 7 (16.05.1997)1 al Comitetului ONU privind drepturile economice, sociale și culturale, implică și protecție în fața evacuărilor forțate.

”Evacuările forțate” la care se referă Comitetul înseamnă: ”înlăturarea permanentă sau temporară împotriva voinței lor a unor indivizi, familii și/sau comunități din casele și/sau de pe pământul pe care-l ocupă fără asigurarea de și acces la formule adecvate de protecție juridică sau de altă natură.”

Comitetul precizează faptul că statele însele trebuie să se abțină de la a efectua evacuări forțate și trebuie să se asigure că legea se aplică în tragerea la răspundere a propriilor agenți sau a unor terți care fac evacuări forțate.

Evacuările forțate deseori încalcă și alte drepturi ale omului cum ar fi dreptul la viață, dreptul la securitatea persoanei, dreptul de a nu fi supus imixtiunilor în viața privată, în familia sau casa sa, sau dreptul de a se bucura fără intruziuni de propriile posesii.

Comitetul ONU arată că evacuările nu ar trebui să transforme pe cei evacuați în persoane fără adăpost sau să-i facă și mai vulnerabili la încălcări ale drepturilor omului.

Atunci când sunt efectuate în mod legal, trebuie să fie îndeplinite o serie de condiții, printre care consultare efectivă prealabilă cu persoanele în cauză, furnizarea unei notificări adecvate privitor la momentul la care ar lua parte evacuarea și privitor la remediile legale.

Dacă cei evacuați nu au mijloacele necesare să se întrețină, statul trebuie să ia toate măsurile adecvate, la maximul resurselor pe care le are la îndemână, pentru a le asigura, în acest caz, locuire alternativă.

Prin Hotărârea Yordanova și alții c/Bulgariei (aplicația Nr. 25446/06) hotărâre din 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Bulgaria pentru felul în care a acționat în situația unei comunități de romi din Sofia.

Curtea a constatat că autoritățile bulgare, prin emiterea unui ordin de evacuare a unei comunități de romi săracă și vulnerabilă, a cărei locuire fără forme legale fusese tolerată timp de mulți ani pe un teren public din Sofia, le-au încălcat drepturile acestor persoane.

Nu a fost luată în considerare proporționalitatea măsurii evacuării din perspectiva efectelor de încălcare a drepturilor omului în cazul celor evacuați, sau faptul că oamenii evacuați ar fi devenit persoane fără adăpost.

Deși au fost invocate probleme de igienă publică (comunitatea nu avea apă și canalizare), sau faptul că locuințele nu îndeplineau standardele legale sau nu erau înregistrate conform legii, Curtea a constat că Guvernul bulgar nu a arătat că autoritățile au luat în mod serios în considerare să rezolve problema asigurând conectarea la rețelele de apă și canalizare, sau asigurând formalizarea juridică a locuirii unde se putea, respectiv asistarea persoanelor în vederea identificării unor locuințe alternative acolo unde era necesară evacuarea.

Cum stă treaba în Europa de Est

European Environmental Bureau (EBB) a publicat, în urmă cu doi ani, un raport referitor la Rasismul de mediu împotriva comunităților de romi din Europa Centrală și de Est, în care a fost analizată situația din cinci țări: Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Slovacia și România.

Potrivit documentului, cele mai afectate sunt comunitățile rome obligate să trăiască în apropierea gropilor de gunoi, în lipsa unor facilități esențiale precum apa curentă, electricitate și încălzire.

În ceea ce privește România, autorii raportului au evidențiat patru cazuri cunoscute:

– În Cluj, la Pata Rât, unde circa 1.500 de oameni, majoritatea romi, trăiesc într-o așezare de tip ghetou lângă rampa de gunoi, în locuințe improprii, unii dintre ei fără acces la apă, curent, căldură. Comunitatea s-a format prin evacuări forțate succesive ale romilor din oraș, de către Primăria Cluj;

– În Turda, o comunitate de romi este obligată să trăiască pe terenul unei foste fabrici de chimicale, contaminat cu mercur;

– În Miercurea Ciuc, romii au fost evacuați dintr-un imobil care apoi a fost demolat, fiind mutați pe un teren de lângă stația de epurare a orașului;

– În Constanța, la Eforie, peste 100 de romi au fost evacuați forțat din spațiul în care locuiseră timp de mai mulți ani pentru a se construi un complex de vacanță.

Documentul menționează că, dintre comunitățile analizate, romii din România au cel mai mare risc să nu aibă acces la sistemul de alimentare cu apă potabilă.

EBB, fondată în anul 1974, este cea mai mare rețea europeană de organizații cetățenești de mediu. Reunește 180 de organizații membre din 38 de țări.

Foto: Ovidiu Hațegan

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. Despre ce rasism vb cand nu vor sa lucreze si traiesc din ajutoare sociale si furturi? Scoala este gratuita dar nu la place. Pana si ei spun ca nu vor la munca.

    Sa i dea inInte primarul

    • Iti dau dreptate. Stau langa o infectie de genul acesta (si nici macar nu e bloc) si e zgomot si scandal non-stop, zi si noapte, 24 ore din 24, 7 zile pe saptamana, 12 luni pe an. Deci imi pot imagina cum UN BLOC PLIN DE GENUL ACESTA DE PERSOANE, care o tin in scandaluri si petreceri non-stop, pot deranja UN CARTIER INTREG DE OAMENI CARE, SPRE DIFERENTA DE PETRECARETI, MAI PLATESC SI TAXE.
      Si apoi mai vine curtea europeana de cine stie ce si zice ca orasul e obligat sa construiasca retea de apa si canalizare pana-n mijlocul campului, si sa le dea gratis serviciile, altfel e rasism si se taie fondurile PNRR sau ce mai inventeaza astia maine.

  2. hurr durr rasism ca vor sa le dea jos haznaua pe care tot ei au adus-o intr-o stare jalnica =))

  3. Sa ii ia UE pe toti sa le dea case si salarii. Eventual sa se mute cu von der leyen in bloc.

  4. Cra cra cra…uniti in diversitate 🤮🤮

  5. Rusine jurnalistilor care vin cu asemenea subiecte si tot ei forteaza sa faca legatura cu rasismul. In cazul de fata, blocul la cum e situat in centru poate compromite to orasul. Clar trebuie demolat si locatarii ajutati.

  6. Stim bine ca este vorba de rasism. Se poate observa asta si din declaratiile primarului. Acesti romi sunt problema noastră nu a altora. Daca sunt expropiati corect si ajutati atunci nu este o problema, dar ma indoiesc ca primaria o sa isi tina cuvantul dat. In esenta, diferenta intre administratia din Alba Iulia si acei romi este prea mica.
    Trebuiesc gasite solutii adaptate vremurilor si legilor actuale nu actiuni comuniste.
    Acei romi sa plece din Romania ca afara se traieste mai bine si nu e atata discriminare. Sa ii lase pe romanii adevarati sa esueze in continuare in tara esuata pe care și-au creat-o

  7. Indiferent de rasa…ai niste cazuri sociale care de bine de rau au un acoperis deasupra capului, sunt si proprietari inteleg…si tu vrei sa le dai 2500 euro ca sa vanda camera aia? Aia unde merg cu 2500 euro? ii vor bea pe toti intr-o luna si apoi ce fac? Dorm prin parcuri, in gara, unde? Daca este un ghimpe in coasta primariei acest bloc, de ce nu le-au facut un alt bloc la marginea orasului unde sa ii poata muta pe toti si cu asta basta? Nu isi permite Alba Iulia sa faca un amarat de bloc de 4 etaje pentru cazuri sociale? aa ..ca aia il vor distruge in 2-3 ani, nu incape indoiala…dar care este alternativa?

  8. > oamenii ar urma să le primească sunt cuprinse între 2.360 euro şi 3.980 de euro

    Ce glumă bună. Cică nu e vorba de rasism.

    Există alte soluții. De exemplu le construiește primăria alte locuințe pe banii contribuabililor, sau îi lasă naibii în pace.