Prima jumătate a anului 2025 în Franța: între ofensiva contra modei de unică folosință și încercările de relansare a industriei textile

În primele șase luni ale anului 2025, sectorul modei din Franța s-a aflat la intersecția dintre reglementare ecologică, scăderea fuziunilor și achizițiilor și o dezindustrializare tot mai evidentă. Legea împotriva modei ultra-fast și consolidarea poziției de lider în moda mondială marchează un semestru cu semnale clare de reconfigurare, relatează Fashion United. 

Adoptată la începutul lunii iunie, noua lege franceză care vizează moda ultra rapidă a fost salutată de ministrul Tranziției Ecologice drept „un moment istoric”. Votată cu o majoritate largă, legea urmărește să limiteze importurile masive de haine ieftine cu durată de viață extrem de scurtă, precum cele oferite de platformele Shein sau Temu.

Potrivit Les Echos, legea prevede o taxă între 5 și 10 euro pentru fiecare produs importat, cu posibile majorări până la 50% din prețul fără TVA în caz de recidivă. Scopul declarat este de a „dezamorsa modelul economic al textilului de unică folosință” și de a proteja sectoarele locale sustenabile. Primele aplicări concrete sunt așteptate în a doua parte a anului, odată cu intensificarea controalelor asupra volumelor de import și practicilor de marketing.

Președintele UFIMT (Uniunea Franceză a Industriilor Modei și Textilelor), Yann Rivoallan, a salutat legea ca pe un „semnal puternic trimis partenerilor europeni și comunității internaționale”. „Nu putem permite ca textilele europene să fie copleșite de practici de producție cu impact social și ecologic dezastruos. Franța joacă un rol de pionier”, a declarat acesta pentru Le Figaro.

Poziția de lider a Franței este susținută și de marile grupuri de lux precum LVMH, Hermès și Kering, care investesc în relocalizarea producției de înaltă calitate și în formarea noilor generații de artizani. Potrivit Institutului Francez al Modei, aceste grupuri joacă un rol esențial în păstrarea excelenței „made in France” și în atractivitatea acesteia pe piețele internaționale.

Cu toate acestea, realitatea rămâne îngrijorătoare: mai puțin de 10% din hainele vândute în Franța sunt produse pe teritoriul național, conform unui studiu al firmei Pragma Études. Potrivit Uniunii Industriilor Textile, sectorul francez număra, la sfârșitul lui 2023, aproximativ 2.400 de companii și 58.550 de angajați, majoritatea fiind IMM-uri vulnerabile în fața concurenței internaționale. Costurile ridicate de producție, dificultățile de recrutare, precum și scumpirea energiei și a materiilor prime contribuie la fragilizarea acestui sector.

Conform celui mai recent raport semestrial PwC, numărul fuziunilor și achizițiilor din industria modei a scăzut cu 26% între ianuarie și mai 2025, de la 35 la 26 de tranzacții la nivel mondial. Deși au avut loc preluări importante (Skechers, Palm Angels, Versace), investitorii devin tot mai selectivi, mizând pe branduri cu notorietate sau active cu fluxuri de numerar solide.

Această încetinire vine însă după un an 2024 excepțional, marcat de consolidări strategice majore. Un raport Strategic Intelligence arăta că piața globală de îmbrăcăminte a înregistrat anul trecut 304 tranzacții, o creștere de 7% ca volum și o valoare totală de 22 miliarde de dolari, cu 90% mai mult decât în 2023. Printre mega-operațiuni se numără achiziția Supreme de către EssilorLuxottica și preluarea a 30% din capitalul Valentino de către Kering.

Conform McKinsey, valoarea tranzacțiilor de peste 25 milioane de dolari a crescut cu 12% în 2024, ceea ce sugerează că piața este într-o fază de așteptare, preferând să valorifice activele interne și promisiunile de sustenabilitate în locul expansiunii externe.

A doua jumătate a anului 2025 se anunță crucială. Intrarea în vigoare a legii împotriva modei ultra rapide, progresele proiectului european StitchTogether (și Declarația de la Paris), dar și o posibilă relansare a investițiilor vor influența direcția industriei. S-ar putea adopta noi măsuri de sprijin pentru formare profesională și reconversie, într-un context în care, dincolo de discursurile despre circularitate și inovație, se pune acut problema supraviețuirii unei întregi părți a industriei franceze.