G4Media.ro

Prezenţa la vot a românilor din diaspora la alegerile prezidenţiale din 1992…

Numerosi cetateni romani stau la coada pentru a vota in cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale, la sectia de votare amenajata in incinta Academiei Romane din Roma / CRISTI MERCHEA / AGERPRES FOTO

Prezenţa la vot a românilor din diaspora la alegerile prezidenţiale din 1992 până în 2014

Participarea românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale după 1989 arată o prezenţă mai slabă înainte de 2009 şi un trend de creştere începând cu scrutinul din urmă cu zece ani. De asemenea, se observă că în intervalul 1992-2004 nu există diferenţe mari de participare între turul unu şi turul doi. La scrutinurile din 2009 şi 2014 însă prezenţa diasporei la tururile doi s-a dublat faţă de turul întâi.

La alegerile prezidenţiale din 1992, la turul întâi s-au prezentat 43.882 de alegători la circumscripţia electorală nr. 43 din străinătate, în timp ce la turul al doilea participarea a fost de 46.106. S-au organizat 121 de secţii de votare în străinătate. Prezenţa la urne pe ţară a fost de 76.29% (12.496.430 alegători), în primul tur şi de 73.23 % (12.153.810 cetăţeni) în al doilea tur, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

Prezenţa la vot a românilor din afara graniţelor a crescut la alegerile prezidenţiale din 1996 în raport cu cele din 1992. Astfel, la primul tur participarea a fost de 72.358, în timp ce la turul doi s-a înregistrat o prezenţă de 84.957, la cele 176 de secţii din diaspora. La nivel naţional, s-au prezentat la urne 76.01% (13.088.388 cetăţeni) la primul tur şi 75.90 % (13.078.883 cetăţeni) la al doilea tur, arată sursa citată.

Cea mai mică prezenţă la urne a cetăţenilor români din diaspora s-a înregistrat la alegerile din 2000, când la primul s-au prezentat 33.169 de alegători, iar la turul al doilea, jumătate din câţi au venit în primul tur: 16.331. Au fost organizate 152 de secţii de vot în afara ţării. Participarea pe ţară a fost de 65.31% (11.559.458 alegători) în turul unu şi 57.50 % (10.184.715 alegători) în al doilea tur.

În 2004, prezenţa diasporei la alegerile prezidenţiale a mai crescut uşor faţă de 2000. La secţiile de vot din străinătate (circumscripţia electorală nr. 43), s-au prezentat 40.869 de persoane, iar la al doilea tur 40.149. Au fost organizate 153 de secţii în străinătate. Situaţia voturilor pe ţară a fost de 58.51% (10.794.653) dintre alegătorii înscrişi în listele electorale la turul unu şi 55.21% (10.112.262 alegători) în al doilea tur.

La scrutinul din 2009, primul de după 1989 care a avut loc separat de alegerile parlamentare, voturile alegătorilor români din străinătate s-au reunit în cadrul circumscripţiei nr. 48. Astfel, la primul tur prezenţa a fost de 95.068, în timp ce la turul al doilea au participat 147.754, la cele 294 de secţii din afara ţării. Prezenţa la urne, pe ţară, la primul tur a fost de 54.37 % (9.946.748 cetăţeni) şi de 58.02 % (10.620.116 cetăţeni) la al doilea tur de scrutin, scrie sursa citată.

Cea mai ridicată prezenţă a diasporei la prezidenţiale după 1989 s-a înregistrat la alegerile din 2014, când în primul tur s-au prezentat 161.262 de alegători iar la al doilea tur participarea a fost de 379.116, la cele 294 de secţii de votare. Prezenţa pe ţară a fost de 53.18% (9.723.232 cetăţeni) la primul tur şi de 64.11% (11.719.344 cetăţeni) la turul al doilea.

În ceea ce priveşte numărul de secţii de votare din străinătate la prezidenţiale, evoluţia este următoarea: în 1992 au fost organizate 121 de secţii, în 1996 – 176 de secţii, în 2000 – 152 de secţii, în 2004 – 153 de secţii, în 2009 – 294 de secţii, în 2014 – 294 secţii. În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale din 2019, AEP a aprobat, la 20 octombrie, la propunerea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, un total de 835 de secţii de votare în străinătate, potrivit unui comunicat al AEP din aceeaşi zi.

Prezidenţiale 1992: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 43.882
Prezenţă turul al doilea: 46.106
Secţii de vot în străinătate: 121

Prezidenţiale 1996: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 72.358
Prezenţă turul al doilea: 84.957
Secţii de vot în străinătate: 176

Prezidenţiale 2000: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 33.169
Prezenţă turul al doilea: 16.331
Secţii de vot în străinătate: 152

Prezidenţiale 2004: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 40.869
Prezenţă turul al doilea: 40.149
Secţii de vot în străinătate: 153

Prezidenţiale 2009: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 95.068
Prezenţă turul al doilea: 147.754
Secţii de vot în străinătate: 294

Prezidenţiale 2014: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 161.262
Prezenţă turul al doilea: 379.116
Secţii de vot în străinătate: 294

Sursa: Agerpres

Foto: Numeroși cetățeni români stau la coadă pentru a vota în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2014, la secția de votare amenajată în incinta Academiei Române din Roma. Sursa:  AGERPRES FOTO / CRISTI MERCHEA 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

6 comentarii

  1. Deci acesta e momentul spulberării mitului diasporei care “salvează” situația. 40 de mii de votanți doar? In 2004! Ridicol. Slab! Inconsistent. Sa nu mai aud de mitul diasporei. Din minim 4 milioane de români, Votează maximum 370 de mii? E nesemnificativ procentul. Nu ar mai trebui sa se vorbească de diaspora in corpore, ci doar de cei max 400 de mii cu conștiința civică dintre cei plecați din țară. Doar pe 400 de mii din 4-5 mil ne bazam.

  2. Umbla o vorbă… „Un tabel, cat 1000 de cuvinte”

  3. Nu uitati ca in timp, mai ales in EU multi au dobandit cetatenia stateöur unde stau si nu toate admit dubla cetatenie… cum e cazul Austriei. Dar da… ar trebui sa fie cel putin 1 milion la urne.

  4. Mâncați cu gura plină! Diaspora a fost pt a crește sau a scădea în popularitate, în rest doar vorbe pe care fraierii le-au înghițit cu tot cu lozinci .