G4Media.ro

Președintele PNL Brăila: Dacă ministrul Daea nu rezolvă problema despăgubirilor la culturile…

Președintele PNL Brăila: Dacă ministrul Daea nu rezolvă problema despăgubirilor la culturile calamitate, îi cer public demisia / ”Este evident că i-a trecut timpul şi ar fi cazul să se apuce de numărat cormorani ca simplu cetăţean, nu ca ministru”

Preşedintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat, referindu-se la situaţia în care zeci de mii de fermieri din toată ţara riscă să nu îşi poată primi despăgubirile acordate de Guvern pentru culturile calamitate, că îi cere public demisia ministrului Agriculturii, Petre Daea (foto), dacă nu rezolvă această problemă, anunță Agerpres.

Alexandru Popa, el însuşi fermier şi membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, a transmis un comunicat de presă în care îi cere ministrului Agriculturii „să trateze la modul serios această chestiune a despăgubirilor pentru calamităţi, nu în bătaie de joc, aşa cum a făcut-o”, pentru că „modul neglijent în care s-a tratat această chestiune a despăgubirilor pentru culturile calamitate are efecte foarte grave”.

„Eu înţeleg că domnia sa se consideră un profesionist în domeniu şi merită tot respectul pentru priceperea de care a dat dovadă la vremea lui, dar deja este evident că i-a trecut timpul şi ar fi cazul să se apuce de numărat cormorani ca simplu cetăţean, nu ca ministru. Am înţeles că domnul ministru Daea a propus o variantă care presupune să se ia în calcul media ultimilor cinci ani. Dacă se face media pe ultimii 5 ani, riscăm să nu se mai ajungă la acel procent minim de 30% şi fermierii să nu mai aibă dreptul să primească despăgubiri. Îi cer domnului ministru Petre Daea să rezolve această chestiune într-un mod care să fie corect pentru fermieri, fiindcă altfel unii dintre ei vor primi o lovitură devastatoare din punct de vedere financiar. Iar în cazul în care nu este capabil să facă asta, îi cer public demisia”, a declarat Popa.

Popa a mai spus că a discutat pe această temă cu o parte dintre agricultorii brăileni afectaţi de această situaţie şi cu reprezentanţii unor instituţii implicate în procesul de constatare a gradului de calamitare, pentru că subiectul reprezintă o prioritate pentru el la acest moment, deoarece nu vrea să se ajungă în situaţia în care „fermierii brăileni să fie prejudiciaţi din neglijenţa sau incoerenţa ministrului Agriculturii”.

„La nivelul judeţului Brăila este vorba despre peste 2000 de agricultori aflaţi în această situaţie. Normele legale prevedeau ca înştiinţările pentru culturile calamitate să se depună până pe 15 mai. Apoi, 29 iunie s-a dat ordin de ministru care prelungea termenul de depunere a documentelor respective. Comisiile de constatare a gradului de calamitare a culturilor au mers în teren în perioada 1-15 august. Problema este că până au ajuns la ei comisiile respective, unii fermieri deja recoltaseră şi nu s-a mai putut constata gradul de calamitare. Activitatea în agricultură este de aşa natură încât, imediat după recoltare începem un nou flux tehnologic, nu poţi amâna recoltarea după cum ai tu chef. De exemplu, anul acesta între 1 şi 10 iulie a început recoltatul la orz. Noi, fermierii, în general, dacă într-un an semănăm orz, în anul următor semănăm rapiţă. Perioada optimă pentru semănat rapiţa începe la 15 august, deci agricultorii n-au putut întârzia cu recoltarea orzului. În condiţiile în care comisiile de constatare au ajuns la unii fermieri după ce aceştia recoltaseră, este firesc că membrii comisiilor nu au trecut în procesul verbal un anumit procent de calamitare a culturilor, pentru că fiecare răspunde pentru ceea ce semnează, este o chestiune penală”, a afirmat Popa.

 

În calitate de membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, Popa a propus ca soluţie pentru situaţiile în care nu s-a putut constata gradul de calamitare a culturilor, aceea de a se lua ca an de referinţă anul 2021.

 

„Soluţia pe care o propun eu pentru situaţiile în care nu s-a putut constata gradul de calamitare a culturilor este să se ia ca an de referinţă anul 2021. Să se ceară la direcţiile agricole producţiile obţinute în 2021, apoi să se ceară din contabilitatea fiecărui fermier facturile pentru vânzările făcute în anul curent şi tot ce au ei pe stoc, fişele de magazie, ca să se determine producţia pe care au obţinut-o în acest an şi astfel, comparativ, determinăm gradul în care au fost afectate culturile. Este o soluţie simplă, care se poate aplica pentru firmele specializate în domeniu. 2021 a fost din punct de vedere agricol un an normal, deci mi se pare un an de referinţă corect. În cazul producătorilor mici, care nu sunt autorizaţi, trebuie să ţinem cont de faptul că ei nu doar că îşi vând produsele pe carnetul de producător, ci mai păstrează şi pentru consumul propriu în gospodărie. Circa 1000 – 1500 de kg, zic eu, merg în fiecare an pentru consumul propriu. Sunt oameni care au animale, deci se poate scoate de la medicul veterinar un document care să ateste câte animale are fiecare în gospodărie, ca să se stabilească şi cât s-a consumat pentru hrana animalelor. Mai există o problemă foarte mare: formula stabilită pentru calculul despăgubirilor este una care defavorizează fermierii”, a completat Popa.

Potrivit directorului Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Brăila, Traian Cişmaş, la nivelul judeţului Brăila sunt peste 2.300 de fermieri, cu o suprafaţă totală de 28.700 hectare, care riscă să nu poată primi despăgubirile acordate de Guvern, pe motiv că şi-au recoltat culturile înainte ca reprezentanţii comisiilor de constatare a procentului de calamitare să ajungă în teren.

În anul agricol 2021-2022, în Brăila au fost afectate de seceta pedologică 107.412 hectare, din care 16.773 hectare culturi de toamnă (grâu, orz, orzoaică de toamnă şi rapiţă) şi 90.639 hectare culturi de primăvară (porumb, floarea-soarelui, soia, mazăre, legume, pepeni, plante furajere).

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

8 comentarii

  1. Dacă asta este ce au ei mai bun înseamnă că sunt praf și pulbere. Esență de incompetență.

  2. Sunt de acord ca este un incompetent dar…. agricultorii trebuie sa se asigure, nu trebuie sa astepte de la stat despagubiri si sa ude cu ninjalai.

  3. Anual,cca.5 la suta din profit investit in irigatii,de catre domnii latifundiari miliardari!!!nu pomana si calamitati date de stat,fara asigurarea terenurilor,fara,uneori ,insamantarea acestora!!!

  4. @ Ce bă v-a calamitat statul, ? E cu despăgubiri de proprietari, „reluarea” de la restituiri , ?

  5. & „Specialiști” calamitați, ?