Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Președintele Nicușor Dan a vorbit miercuri într-o conferință de presă în Croația despre interesul SUA legat de energia nucleară din România, dar și tentativele de a vinde gaze în Europa în general și în România prin Coridorul Vertical. Acest coridor, de fapt o rețea de gazoducte interconectate, ar urma să aducă gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA în Grecia, Bulgaria, România, Serbia, Republica Moldova sau Ungaria. Toate tentativele de a vinde gaze prin acest coridor au eșuat până acum din cauza prețului prea mare, crescut inclusiv de mulții intermediari de pe lanțul comercial.
Șeful statului a explicat interesul SUA de a intra pe piața europeană. E vorba de o piață afectată de scăderea ofertei atât din cauza războiului din Orientul Mijlociu, cât și din cauza sancțiunilor impuse Rusiei.
”Pe Coridorul de Gaz, aici este o chestiune politico-economică. Este interesul nostru, al tuturor, să decuplăm de furnizarea de gaz dinspre Rusia, este interesul american de a intra cu GNL pe piața europeană.”, a spus președintele Nicușor Dan.
El a explicat însă că succesul proiectului american depinde de investiții mari în instalații industriale din porturile grecești, investiții care se justifică economic doar dacă există o cerere suficientă în Europa pentru gazele din SUA: ”Pentru ca americanii să intre pe piața europeană cu GNL, e nevoie de niște investiții consistente în porturile din Grecia, din sudul acestui coridor, și întrebarea este dacă există suficienți cumpărători în regiune – vorbesc de toate țările, pornind de la Moldova, Ucraina, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, deci toate țările din zona asta – dacă necesarul pentru cumpărare este suficient de mare ca să justifice această investiție”.
Întrebat explicit de un jurnalist dacă România vrea să achiziționeze gaze naturale americane sau doar să faciliteze tranzitul acestora, șeful statului a evitat un răspuns tranșant și a spus că trebuie să existe o ”configurație economică favorabilă României”.
”Noi vrem să avem o prezență americană în România și vrem ca această configurație economică să fie favorabilă României. Asta poate să însemne tranzitare de gaz prin rețelele Transelectrica și un câștig din taxele de tranzit, poate să însemne multe lucruri. Şi ce voiam să completez este că, peste o săptămână, peste patru-cinci zile, la Erevan, acolo este Summitul Comunității Politice Europene, și, în marja acestui summit, România a inițiat o discuție cu toate aceste țări despre exact cifrele acestei potențiale afaceri, dacă noi toți împreună – țările pe care le-am menționat – dacă noi toți împreună avem un necesar suficient de mare de gaz astfel încât să justifice o investiție americană”, a spus șeful statului.
Încercările companiilor americane de a vinde gaze naturale din SUA vine pe fondul iminentei începeri a producției de gaze naturale în Marea Neagră, unde compania cu capital majoritar de stat Romgaz are 50% din proiect, alături de OMV Petrom. Cantitățile de gaze programate să fie produse în Marea Neagră încă de anul viitor sunt suficiente pentru a asigura necesarul de consum din România, la prețul pieței, ceea ce face foarte dificilă eventuala achiziție de gaze din SUA – vândute acum la prețuri semnificativ mai mari.
Șeful statului a fost întrebat în aceeași conferință de presă și despre proiectele cu SUA în domeniul energiei nucleare. Nicușor Dan a menționat dezvoltarea a două noi reactoare, reactoarele 3 și 4, la centrala de la Cernavodă – proiecte asumate de ultimele guverne și în curs desfășurare.
Nicușor Dan nu a menționat și proiectul reactoarelor modulare de la Doicești, un proiect controversat derulat de compania cu capital majoritar de stat Nuclearelectrica împreună cu compania americană NuScale și firma Nova Power & Gas, controlată de frații Teofil și Simion Mureșan din Cluj. E vorba despre o tehnologie nouă, încă neimplementată în țara de origine și extrem de costisitoare.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat în urmă cu o lună că e puțin probabil să existe o investiție imediată în acest proiect din cauza costurilor pe care le-a cifrat la 6-7 miliarde de euro.
”… în perioada următoare, vor trebui identificate, dacă se vor identifica, surse financiare pentru a se realiza această investiție. Din câte rețin, este o sumă destul de mare, care înseamnă 6-7 miliarde de dolari și, de asemenea, în planul de afaceri va trebui calculată formula prin care această energie, care s-ar produce, intră într-o zonă de consum. Ceea ce înseamnă că s-a anunțat, în fapt, închiderea acestei etape. Etapa de investiții viitoare va trebui definitivată după ce se va găsi formula de finanțare. Având în vedere suma foarte mare de bani care trebuie acoperită, având în vedere complexitatea unor astfel de proiecte și faptul că sunt la început, estimarea mea este că n-o să vedem o investiție imediată. Astfel de investiții durează 5-6 ani de zile”, a spus Ilie Bolojan într-un interviu la Europa FM.