Președintele Iohannis a atacat la Curtea Constituțională legea prin care 4 iunie a fost desemnată Ziua Tratatului de la Trianon

Actul normativ a fost adoptat cu 235 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 25 abţineri.

Propunerea legislativă, inițiată de senatorii PSD Titus Corlățean și Șerban Nicolae, a fost adoptată tacit de Senat în octombrie anul trecut și a fost introdusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, care este forul decizional, în contextul controverselor legate de legea privind autonomia Ținutului Secuiesc și a declarațiilor dure făcute de președintele Klaus Iohannis, care a acuzat PSD că negociază vânzarea Ardealului către unguri.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, şi de Ungaria, de altă parte.

Tratatul, care a intrat în vigoare la 26 iunie 1921, a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România şi Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) şi cu Turcia.

Potrivit inițiativei PSD:

• Se declară ziua de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.
• În scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural – educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic, din bugetele proprii, organizarea și desfășurarea manifestărilor
• Instituțiile publice, din fonduri proprii, precum și organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale.
• Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, cu completările ulterioare.
• Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei zile.

”Tratatul de la Trianon a însemnat nu doar consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la Patria Mamă, România, ci și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu. De asemenea, Tratatul de la Trianon a consacrat realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Austro-Ungar, care a permis națiunilor care trăiau în acest imperiu să-și formeze, după Primul Război Mondial, propriile state naționale”, se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative, semnată de Titus Corlățean și Șerban Nicolae.

Cei doi senatori social-democrați mai spun că tratatul reprezintă unul dintre instrumentele juridice fundamentale care guvernează desfășurarea relațiilor bilaterale româno-ungare, subliniind că respectarea prevederilor sale și a celorlalte norme ale dreptului internațional relevante este o condiție sine qua non a dezvoltării relațiilor dintre cele două state, în conformitate cu valorile unei Europe unite, a libertății,  democrației, statului de drept și a solidarității.

”Tratatul de la Trianon constituie un document politic și juridic de o importanță deosebită pentru națiunea română și un element esențial al realității geopolitice actuale la nivel european. Pe de altă parte, în perioada recentă se înregistrează o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce privește semnificația Tratatului de la Trianon. Orice încercare de rescriere a istoriei, de aducere în discuție a unor poziții revizioniste, nu poate fi acceptată astăzi, în Uniunea Europeană”, se mai arată în expunerea de motive.

În cadrul dezbaterilor generale din plenul camerei Deputaților, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că parlamentarii formațiunii pe care o conduce vor vota ”împotriva acestui proiect de lege absolut inutil”.

”Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru națiunea română a fost o bucurie imensă –  și pot să înțeleg acest aspect – pentru națiunea maghiară și pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriașă și o tristețe imensă. Această stare de fapt nici unii, nici alții nu o mai pot schimba prin astfel de dezbateri și votând acest proiect de lege. Trecutul este și va rămâne în urma noastră”, a declarat el.

Kelemen a mai spus că de la tribuna parlamentului ar trebui să fie cultivată și construită politica speranței, ar trebui ca pe parlamentari să-i preocupe viitorul, ”perspectiva timpului care poate fi modelat de noi, care va da fiecărui cetățean speranța că ziua de mâine, cu toate aspectele ei, va fi mai bună decât ziua de ieri”.

”Majoritatea – în cazul nostru majoritatea românească – este întotdeauna responsabilă de minoritate – în cazul nostru, de minoritatea maghiară din România. Cu Transilvania v-ați îmbogățit și cu noi, cu moștenirea noastră culturală, cu trecutul nostru, cu tot. Condițiile în care trăiește o minoritate, de felul în care se simte pe pământul natal, depinde, în primul și în primul rând, de dumneavoastră. Noi, cei care am rămas în România, am acceptat că această țară este și țara noastră, este și căminul nostru și aici vrem să construim viitorul copiilor noștri”, a mai spus liderul UDMR.

El a subliniat că majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remușcări, niciodată nu își demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenționat situații în care celălalt se simte umilit, ofensat și este batjocorit, stigmatizat așa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu comunitatea maghiară din România.

”Până la urmă se pune întrebarea: ce vreți să demonstrați cu acest proiect? Si cui vreți să demonstrați? Oameni buni, granițele au fost trasate acum mai bine de o sută de ani. Mulți maghiari au ajuns să trăiască în afara granițelor Ungariei, cum mulți români au ajuns să nu trăiască în interiorul granițelor României. Dar ei, românii, indiferent unde trăiesc, în ce țară, totuși aparțin națiunii române. Si este firesc acest lucru. Cum este la fel de firesc că maghiarii aparțin națiunii maghiare, indiferent unde trăiesc. Există solidaritate națională, există responsabilitate, dar aceste aspecte nu se îndreaptă împotriva nimănui”, a mai spus Klemen Hunor.

”Astăzi degeaba v-aș ruga să respingeți acest proiect de lege absolut inutil și total contraproductiv. Constat că încă nu s-a terminat competiția lansată acum trei săptămâni de președintele Republicii; competiție prin care aveți impresia că, dacă săptămânal veți demonstra că sunteți anti-maghiari, ați  rezolvat, automat, toate problemele României. Astăzi vom primi cu demnitate și acest mesaj al dumneavoastră, așa cum v-ați obișnuit. Vom ști să marcăm în sufletele noastre acest moment și vom argumenta în continuare pentru relații echilibrate între români și maghiari, așa cum am făcut în ultimii 30 de ani. Vom construi politica speranței și credința că și în această parte a Europei, la un moment dat, va domina respectul reciproc în loc de respingere, va domina empatia reciprocă în loc de refuzul permanent și că va veni și acea zi, când vom găsi momentele care pot fi sărbătorite împreună, care ne vor apropia și nu ne vor îndepărta pe unii de alții”, a conchis liderul UDMR.