Preşedintele el-Sisi va depune jurământul pentru al treilea mandat în noua capitală a Egiptului

Preşedintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, va depune marţi jurământul pentru al treilea mandat de şef al statului în viitorul sediu al parlamentului din noua capitală a ţării, aflată în curs de construcţie lângă Cairo, a anunţat luni cotidianul de stat al-Ahram, preluat de AFP.

Abdel Fattah el-Sisi, în vârstă de 69 de ani, este la putere de un deceniu şi a fost reales acum trei luni cu 89,6% din voturi, având trei contracandidaţi puţin cunoscuţi marelui public.

El a fost comandant al armatei egiptene şi totodată ministru al apărării, apoi vicepremier, iar noul său mandat prezidenţial, de şase ani, ar trebui să fie ultimul conform Constituţiei. Înainte de a ajunge şef al statului, el a coordonat destituirea preşedintelui islamist Mohamed Morsi, în urma unor manifestaţii populare de mare amploare, transmite Agerpres.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Deputatul Mostafa Bakri, cunoscut ca apropiat al puterii, a afirmat că după învestirea lui Sisi guvernul îşi va prezenta demisia.

Egiptul se confruntă cu o criză economică gravă – inflaţie galopantă şi lipsă de valută, care afectează comerţul. În primul trimestru al acestui an, ţara a beneficiat totuşi de un aflux de zeci de miliarde de dolari, inclusiv 35 de miliarde din partea Emiratelor Arabe Unite şi o extensie de cinci miliarde la un împrumut iniţial de trei miliarde de dolari din partea Fondului Monetar Internaţional.

Susţinătorii preşedintelui consideră că aportul de valute ar trebui să revitalizeze economia egipteană, însă potrivit AFP unii observatori sunt în continuare sceptici faţă de posibilitatea unor evoluţii pozitive în absenţa reformelor structurale care să reducă rolul statului şi al armatei în economie.