Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, spune că dă în scris că nu mai candidează pentru un nou mandat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În opinia sa, cei care se împotrivesc modificării Legii Academiei ar viza „sabotarea unirii” Academiei Române cu Academia Republicii Moldova.

‘Nu am făcut nicio mașinațiune ca să candidez din nou. Am introdus, dimpotrivă, limită de vârstă de 75 de ani. Cu această limită nimeni nu poate candida mai mult decât de două ori. Dar eu dau declarație în scris că nu voi candida din nou. Mi-am făcut cele două mandate și a fost prea mult pentru mine chiar și așa… Cei care nu vor modificarea legii vor să saboteze unirea celor două academii’, a declarat, pentru AGERPRES, Ioan-Aurel Pop.

Senatorul USR Ștefan Pălărie a criticat, miercuri, propunerea legislativă inițiată de 14 senatori și deputați ai PSD, PNL, AUR și de la minorități pentru modificarea și completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, care a primit raport de admitere din partea Comisiei juridice a Senatului și urmează să ajungă în plen. El a susținut că această lege nu trebuie adoptată.

„Înțelegem în cu totul altă cheie graba cu trecerea acestei legi. Dacă înțelegeți bine ce se petrece în Parlamentul României, discutăm despre o altă Ordonanță 13. Aceste fapte cu iz penal, care ar putea fi pedepsite prin închisoare, în cazul trecerii acestei legi, ar putea să fie șterse, evident, aplicându-se legea cea mai favorabilă în justiție, în materia faptelor penale”, a explicat parlamentarul.

La rândul său, senatorul PSD Robert Cazanciuc, unul dintre inițiatorii propunerii legislative de modificare a Legii de organizare și funcționare a Academiei Române, consideră că proiectul de act normativ stabilește un cadru legal prin care această instituție trebuie ‘să își poată face menirea’.

„Patrimoniul Academiei Române este un patrimoniu privat. Inițiativa vizează o mai bună gestionare a acestui patrimoniu al Academiei Române. Dacă cineva a abuzat de anumite lucruri, răspunderea este cu siguranță individuală. Asta nu înseamnă că nu trebuie să avem un cadru legal care să permită Academiei Române o mai bună administrare a propriului patrimoniu. Despre asta este vorba. De un cadru legal în care Academia Română să poată administra mai bine propriul patrimoniu”, a declarat Cazanciuc, miercuri, la Senat.

Referitor la prevederea potrivit căreia numărul de mandate ale președintelui Academiei Române nu mai este limitat, senatorul PSD a explicat: ‘Președintele rămâne un mandat, două, trei, dacă membrii Academiei Române îl aleg. E pur și simplu un cadru care să permită din nou Academiei Române să aibă proiecte pe termen mult mai lung. Nu noi, în Parlament, vom decide dacă cineva va rămâne sau nu un mandat, două sau trei, ci membrii Academiei Române, care au deplină libertate să aleagă pe cine consideră demn, adecvat pentru a conduce Academia Română’.

Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au emis, pe 30 decembrie 2025, o declarație comună, semnată de președinții celor două foruri, Ioan-Aurel Pop și Ion Tighineanu, în care se reafirmă rolul fundamental al instituțiilor academice în consolidarea identității naționale.

„Astăzi, în ciuda vicisitudinilor legate de o propagandă nefastă, se știe peste tot în lume că identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească, iar cele două Academii-surori au avut și continuă să aibă un rol fundamental în apărarea acestui adevăr. Prin cercetare riguroasă, reflectată în prestigioase publicații academice, prin dezbateri științifice și prin poziții publice asumate, ele apără valorile esențiale ale poporului: limba română, istoria așa cum a fost, cultura națională și viitorul comun. Conștiente că drumul spre unitatea politică a poporului, în condițiile geopolitice actuale, este unul complicat, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au optat pentru o strategie a apropierii durabile, bazată pe cooperare instituțională și pe acțiuni comune”, relevă documentul.

Potrivit declarației, „în perspectivă, dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului nu este doar un deziderat politic, ci rezultatul unui proces îndelungat de reîntregire spirituală, culturală și științifică”.

„În acest proces, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei joacă rolul de arhitecți ai unității durabile, pregătind temelia pe care, la momentul istoric potrivit, se va putea realiza și întregirea politică a tuturor românilor. Astfel, prin responsabilitate, continuitate și fidelitate față de adevăr, cele două academii – Academia Română și Academia de Științe a Moldovei – reflectă vechea unitate a poporului român și o construiesc zi de zi pe cea nouă, spre victoria adevărului, spre gloria și prosperitatea spirituală a românilor de pretutindeni”, au transmis semnatarii.