Presa rusească: Asia Centrală și Rusia riscă să rămână fără fisticul, rodiile, curmalele și legumele din Iran / De anul trecut a intrat în vigoare acordul de liber schimb între republica islamică și țările din Uniunea Eurasiatică 

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Relațiile comerciale dintre Asia Centrală și Iran sunt în pericol. Ca răspuns la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, Teheranul a interzis complet exportul de alimente, lucru ce amenință deja regiunea cu o serie întreagă de șocuri economice.

Fisticul, rodiile, curmalele, legumele și fructele din Iran ar putea dispărea din magazinele țărilor din Asia Centrală și Rusia. Analiștii se așteaptă la ruperea obișnuitelor lanțuri logistice, la scumpirea importului și scăderea calității mărfurilor, în timp ce riscurile pentru stabilitatea livrărilor continuă să crească, relatează Nezavisimaia Gazeta, citată de Rador Radio România.

Relațiile comerciale cu Teheranul s-au extins după ce în 2023 Republica Islamică Iran a primit în Uniunea Economică Eurasiatică statutul de observator. În luna mai 2025 a intrat în vigoare Acordul cuprinzător de Liber Schimb.

În cadrul acestor înțelegeri, după cum comunica serviciul de presă al Comisiei Economice Eurasiatice, se presupunea eliminarea barierelor tehnice, trecerea la standarde unice, dezvoltarea barterului, accelerarea decontărilor financiare și consolidarea cooperării în afaceri. Însă la numai câteva luni după acești pași foarte promițători, conflictul dintre SUA, Israel și Iran declanșat pe 28 februarie 2026 a schimbat radical situația. Încă din 3 martie a introdus Teheranul interdicția totală a exportului de alimente. În aceste condiții, crește incertitudinea și pentru relațiile comerciale cu Iranul.

„Situația creată reprezintă, fără îndoială, o provocare serioasă și pentru regiunea Asiei Centrale”, a arătat pentru publicația rusă „Nezavisimaia Gazeta” șeful sectorului pentru Asia Centrală din cadrul IMEMO (Institutul de Economie Mondială şi Relaţii Internaţionale) al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, Stanislav Pritcin. Expertul a menționat că anul trecut volumul exportului de alimente din Iran a depășit șapte miliarde de dolari, ținând seama de țările din Asia Centrală și de Rusia.

„Tocmai livrările către Asia Centrală au arătat o creștere impresionantă. Alimentele ocupă o pondere semnificativă în structura exportului iranian în regiune, ceea ce se explică prin standardele ridicate recunoscute ale producției de produse agricole, fructe și legume și zootehnie. Produsele iraniene sunt foarte apreciate. Potrivit unor articole, cum ar fi fisticul și curmalele, Iranul este un furnizor cheie și practic de necontestat. Deși cu siguranță se vor face încercări de a-l înlocui. Dar va fi dificil de găsit un înlocuitor cu drepturi depline pentru mărfurile iraniene de înaltă calitate, ceea ce poate duce la o scădere a calității generale a produselor oferite pe piață”, a subliniat Pritcin.

Iranul are cel mai mare volum al operațiunilor comerciale cu Rusia – cinci miliarde de dolari. În luna decembrie a anul trecut, ministrul pentru comerț al Comisiei Economice Eurasiatice, Andrei Slepnev, a făcut cunoscute la o conferință de presă previziuni ambițioase, presupunând dublarea sau chiar triplarea acestor indicatori – până la 12-18 miliarde de dolari de comerț reciproc.

Baza exportului rusesc este reprezentată de culturile de cereale (în primul rând grâu), produsele petroliere, sulful, metalul, lemnul și hârtia. La rândul său, Iranul furnizează produse alimentare precum fructe și legume (citrice, roșii, kiwi, curmale, pepeni galbeni, struguri), nuci și fructe uscate (fistic, stafide), conserve (pastă de roșii, salată de vinete), precum și condimente, inclusiv șofran și turmeric, precum și ceai.

Pe lângă alimente, Iranul livrează materiale de construcții, îngrășăminte, aparate de uz casnic, medicamente și echipamente medicale, covoare și automobile. Toate aceste fluxuri comerciale trec prin Coridorul de transport internațional de importanță strategică „Nord–Sud”, al cărui nod cheie este Astrahan. Totuși deasupra acestui sistem bine pus la punct planează acum un pericol: nu numai logistica, ci și calculele financiare, precum și transferurile bancare ar putea fi grav afectate.

Cea de-a doua direcție, ca importanță după Rusia rămâne Asia Centrală, unde pe primul loc se află Kazahstanul, care intenționează să atingă un volum al operațiunilor comerciale de trei miliarde de dolari. Iranul a devenit o piață strategică pentru cerealele din Kazahstan, datorită funcționării terminalului „Amirabad”, exportul a crescut de la 86 de mii la peste un milion de tone în ultimul an.

Portofoliul comercial este completat de livrările de carne, uleiuri și bumbac din Kazahstan, în schimbul produselor petrochimice, a materialelor de construcție, textilelor și a unui larg asortiment de produse alimentare. Totuși escaladarea militară din regiune creează riscuri critice pentru logistica din Marea Caspică, punând în pericol realizarea acestor planuri.

În ultimii cinci ani, relațiile economico-comerciale dintre Iran și Tadjikistan s-au consolidat, ajungând în 2025 la un volum record de 484 milioane de dolari. Deși alimentele reprezintă doar 526 de milioane de dolari, mărfurile iraniene – de la produse lactate și zahăr la fructe proaspete și condimente – și-au ocupat ferm propria nișă pe piața tadjică. Posibile restricții ale livrărilor amenință republica cu o creștere semnificativă a prețurilor la produsele obișnuite. Experții propun ca măsuri de protecție diversificarea logisticii prin Uzbekistan și Kîrgîzstan, precum și accelerarea înlocuirii importului cu produse autohtone. Cu toate acestea, pe termen scurt, piața alimentară a Tadjikistanului se poate confrunta cu o perioadă de instabilitate, a comunicat ziarul „Asia Plus”.

Kîrgîzstan își sporește de asemenea prezența pe piața iraniană: creșterea volumului schimburilor comerciale a fost de peste 37% (aproximativ 66 de milioane de dolari), unde baza exportului kîrgîz este reprezentată de leguminoase și bumbac, în timp ce importul iranian – de produse chimice și echipamente.

Pentru Turkmenistan, Iranul nu este doar un stat vecin. Aceste două țări sunt legate de strânse relații economice, care acoperă energia, transportul și comerțul. La cea de-a 18-a ședință a Comisiei comune iraniano-turkmene, desfășurate la începutul lunii februarie, au fost precizate obiectivele: realizarea tranzitului de 20 de milioane de tone de încărcături și un volum al comerțului reciproc de cinci miliarde de dolari.

La sfârșitul anului 2025, volumul schimburilor comerciale reciproce a fost de 500 de milioane de dolari. Însă în aceste cifre nu este reflectat barterul – Teheranul se achită foarte des cu Așhabadul cu produse alimentare.

Întrucât Iranul este un important importator de gaze naturale turkmene și o țară de tranzit pentru livrările acestuia în terțe țări potrivit schemei SWAP. Cooperarea bilaterală se dezvoltă activ și în industria energiei electrice, inclusiv proiectul comun privind construirea liniei de transport a energiei electrice Mary-Mașhad și exportul de energie electrică din Turkmenistan în Iran. În afară de coridoarele de transport se desfășoară lucrările de construcții la o autostradă. Există acorduri privind crearea unor zone comerciale de frontieră. Se dezvoltă cooperarea în domeniul utilizării resurselor Mării Caspice.

Între timp, Uzbekistanul diversifică logistica pe fondul riscurilor pe direcția sudică. Din însărcinarea președintelui Șavkat Mirziyoyev, se caută alternative la coridorul iranian, prin care astăzi trece aproximativ 60% din tranzitul european și turcesc. Principalii vectori de reorientare sunt Ruta Transcaspică și Coridorul în China prin Kîrgîzstan. Proiectul prin Afganistan și Pakistan este considerat promițător, dar riscant.

Întreruperile logisticii Iranului nu vor deveni critice pentru Asia Centrală, deoarece direcția sudică este cea mai puțin solicitată din regiune (principalul rulaj merge prin China și Federația Rusă), este de părere redactorul-șef al portalului „LogiStan”, Grigori Mihailov. După părerea sa, anumite pierderi vor înregistra companiile din Kazahstan și Uzbekistan care au dezvoltat noi coridoare prin Iran – cum ar fi ruta multi-modală India-Iran-Uzbekistan. Situația actuală poate anula o parte dintre rezultatele realizate și poate frâna dezvoltarea acestor proiecte, este de părere Mihailov.

Sursa: Nezavisimaia Gazeta/ Rador Radio România/ Traducere: Silvia Nicolau