Klaus Iohannis, criticat dur în presa maghiară din cauza contestării Codului Administrativ la CCR: Vrea să fie mai român decât românii înșiși/ A atacat folosirea limbii materne în administrație

Rareori este atât de adevărată o veche zicală, dar Klaus Iohannis vrea să fie mai român chiar şi decât românii înşişi, scrie publicația maghiară 888.hu, citată de Rador. Potrivit sursei citate, Klaus Iohannis, preşedintele sas al României, a atacat la CCR Codul Administrativ al ţării. Iohannis a avut numeroase obiecţii legate de modificări, printre care şi părţile privind folosirea limbii materne. Noua lege ar stabili practici care funcţionează parţial de 17 ani, iar pe de altă parte ar acorda noi drepturi minorităţilor care trăiesc pe teritoriul României – de altfel şi saşilor.

Referitor la acest aspect, expertul în drept minoritar Attila Cseke şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că preşedintele Iohannis intenţionează să anuleze drepturi minoritare care sunt în vigoare de 17 de ani şi figurează şi în acorduri internaţionale – notează cotidianul Krónika.

“Timp de 17 ani nimeni nu a ridicat obiecţii faţă de prevederea legală, potrivit căreia în cazul în care într-o localitate procentul unei minorităţi depăşeşte 20%, consilierii locali să poată folosi şi limba lor maternă. De asemenea nimeni nu şi-a exprimat până acum nemulţumirea faţă de faptul că în aceste zone pot fi angajate persoane care cunosc şi limbile minorităţilor respective” – a spus Cseke.

De altfel aceste drepturi sunt garantate din 2001 de Codul administrativ anterior, iar acum acestea au fost atacate tocmai de o minoritate, ceea ce este îngrijorător în opinia şefului grupului UDMR. “Toate acestea figurează în numeroase acorduri UE şi internaţionale ratificate şi de România, chiar şi în recomandările Consiliului Europei. Deci, în opinia şefului statului în România nu este nevoie de sprijinirea folosirii limbii materne a minorităţilor, ar trebui să se reducă şi drepturile care figurează în lege de 17 ani. Pentru UDMR această atitudine este una inacceptabilă şi de neînţeles” – a adăugat Cseke.

Prin acest pas, Iohannis nu este de acord nici cu menţinerea drepturilor existente. Şi face acest lucru după ce, înainte de a deveni preşedinte, a făcut politică într-un partid german din Transilvania.

De altfel principalul argument al preşedintelui este că în România limba oficială este limba română, în timp ce un principiu fundamental acceptat de dreptul european stabileşte că folosirea limbilor minoritare nu ştirbeşte folosirea limbii oficiale. În numeroase ţări ale Europei acest lucru nu provoacă îngrijorare.

În opinia lui Iohannis, este anticonstituţională si practica, potrivit căreia folosirea limbilor minoritare nu este interzisă nici în localităţile unde nu este obligatorie. Conform argumentării preşedintelui, Constituţia nu stabileşte “posibilitatea” garantării folosirii limbii materne (în cazul procentului de sub 20%), ci stabileşte că garantarea acestui drept este “obligatorie” la un procent de peste 20%.

Preşedintele de origine germană consideră drept anticonstituţională şi ideea ca reprezentanţii autorităţilor locale să ia cuvântul la şedinţe în limba lor maternă, deoarece consideră că în administraţie ar trebui folosită exclusiv limba română.

Deci, conform argumentării lui Iohannis, la Primăria din Odorheiu Secuiesc, unde există doar lideri locali maghiari, discuţiile şi dezbaterile ar trebui să se desfăşoare în limba română. Frumos ar fi…

În măsura în care CCR va da curs concepţiei lui Iohannis, vor putea dispărea şi tăbliţele indicatoare bilingve, dar nici în birouri nu va mai fi obligatorie cunoaşterea limbii maghiare de către angajaţi, chiar dacă majoritatea locuitorilor sunt maghiari.

(Sursa 888.hu/ Preluare Rador, traducerea: Imola Stănescu/ Foto: presidency.ro)