Presa bulgărească: Jocul periculos al Bulgariei pentru Schengen / Există riscul ca România să se „elibereze” de Bulgaria / Bucureștiul a convins că a realizat progrese durabile în domeniul justiției și în lupta împotriva corupției

Deși Schengen și Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) nu sunt direct legate, există un pericol real ca acesta din urmă să rămână o piedică pentru circulația fără pașapoarte în UE pentru Bulgaria, scrie publicația Kapital, citată de Rador.

Subiectul pe scurt

• Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) s-a încheiat informal pentru Bulgaria în 2019, dar a fost folosit ca motiv de către Țările de Jos pentru a opri intrarea țării în Schengen.
• Comisia Europeană poate înceta singură oficial monitorizarea, dar temându-se de reacția politică, va propune un vot în Consiliu.
• Dacă până la momentul votului (prevăzut pentru luna iunie), Bulgaria nu și-a convins partenerii că respectă statul de drept și luptă eficient împotriva corupției, aceasta ar putea complica și mai mult drumul către spațiul Schengen.

La câteva luni după încercarea eșuată de aderare la Schengen, Bulgaria intră într-un joc periculos, pentru a putea sări peste veto-ul Olandei. Potrivit informațiilor culese de “Kapital”, țara va lupta pentru aprobare din partea altor state membre, pentru a închide oficial mecanismul de monitorizare, introdus odată cu aderarea la Uniune, în anul 2007.

În mod informal, mecanismul s-a încheiat pentru Bulgaria în 2019, dar a fost folosit ca motiv de Țările de Jos pentru a împiedica Bulgaria să intre în Schengen. Acum, la implementarea reformelor necesare, Comisia Europeană va recomanda ca ridicarea oficială a monitorizării să se facă printr-un vot în Consiliu. Deocamdată, acest lucru se așteaptă să se întâmple în luna iunie.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Cu toate acestea, acest lucru amenință să pună Sofia într-o situație asemănătoare cu cea privind Schengen. CE poate recomanda deja ridicarea monitorizării, dar dacă una sau două țări – de exemplu Olanda – votează împotrivă, țara nu va putea ieși din mecanism, care în esență a încetat să mai funcționeze de mult timp și nu mai aduce beneficii deosebite unui stat sau altul.

În același timp, o astfel de evoluție a lucrurilor ar putea fi o modalitate oficială prin care România să se „elibereze” de Bulgaria pe drumul către Schengen, pentru că, judecând după bătălia pentru intrare de la sfârșitul anului trecut, Bucureștiul i-a convins deja pe ceilalți că a realizat progrese durabile în domeniul justiției și în lupta împotriva corupției, iar monitorizarea poate fi ridicată pentru România, ceea ce va fi și mai umilitor pentru Bulgaria. Dacă până atunci Parlamentul de la Sofia nu va fi introdus reformele din Planul de Redresare, care au în vedere sistemul judiciar și lupta împotriva corupției, Sofia va rămâne izolată oficial în UE.

De ce acum și de ce din nou MCV-ul

În răspunsurile pentru „Kapital”, Comisia Europeană confirmă: „cel mai recent raport din octombrie 2019 concluzionează că Bulgaria a făcut progrese suficiente în îndeplinirea angajamentelor asumate în momentul aderării sale la UE și că toți indicatorii pot fi închiși în mod satisfăcător”.

Comisia precizează că monitorizează situația din țară prin Raportul anual privind statul de drept, următorul fiind așteptat la jumătatea anului. „Bulgaria și-a exprimat dorința de a accepta propunerea Comisiei pentru contacte, după raportul privind statul de drept și recomandările acestuia și de a finaliza reformele din cadrul Planului. Îndeplinirea angajamentelor Bulgariei și României și continuarea ritmului pozitiv al reformelor vor garanta că progresul obținut este durabil și ireversibil”.

Acest lucru va permite ca ambele mecanisme de monitorizare să fie închise cu succes, mai spune Comisia pentru Kapital. Pentru decizia finală din lunile următoare, spune Comisia, se va solicita opinia Consiliului, precum și pe cea a Parlamentului European.

În principiu, decizia Comisiei de a renunța la monitorizare deja la sfârșitul anului trecut a fost suficientă pentru încheierea sa oficială (având în vedere că ea a început-o, ea o poate anula). Mai mult, organismul executiv are o resursă limitată, care pregătește și instrumentul de înlocuire al Uniunii Europene – rapoartele anuale privind statul de drept.

Cu toate acestea, Comisia simte starea de spirit din statele membre. Și înainte de a pune din nou subiectul Schengen în Consiliu, lucru pentru care Bulgaria și România, susținute de instituțiile europene, continuă să lupte, chestiunea încheierii oficiale a rapoartelor de monitorizare va trebui votată de statele membre, comentează surse ale „Kapital”.

Există riscul ca România să se „elibereze” de Bulgaria

Întrebat dacă Țările de Jos susțin cu adevărat aderarea României la Schengen, ori asta e doar de fațadă, europarlamentarul Siegfried Mureșan a spus, într-un interviu pentru TVR, săptămâna trecută, că guvernul olandez „a fost corect”.

„Anul trecut, Olanda ne-a spus de ce are nevoie în ceea ce privește evaluările Comisiei Europene. Au fost 2 misiuni pe teren care au evaluat frontiera externă a României și au constatat că țara respectă toate standardele tehnice, protejează bine frontiera externă. Guvernul olandez ne-a avertizat de asemenea că trebuie să ridicăm MCV-urile ca argument politic, iar raportul pozitiv le-a permis să spună „da” aderării României la spațiul Schengen (…), dar deocamdată nu au mandat să voteze în favoarea aderării Bulgariei”, a adăugat el.

Astfel, în loc să profite de bunăvoința Comisiei și de evoluția circumstanțelor care favorizează extinderea Schengen, Bulgaria s-a trezit din nou în situația de a argumenta de ce nu poate lupta împotriva corupției.

Cabinetul interimar de la Sofia a fost deja notificat de către Comisie în urma constatărilor din rapoartele anterioare privind statul de drept și a trebuit să implementeze o serie de reforme prin Planul său de redresare, pentru a evita consecințele negative. Lipsa unui parlament și lipsa unui progres cu siguranță nu joacă un rol pozitiv.

Potrivit unei surse guvernamentale familiarizate cu situația, două legi vor fi de importanță – cheie – Legea privind modificările aduse Codului de Procedură Penală cu privire la statutul procurorului general și Legea anticorupție. Dacă monitorizarea va fi ridicată în luna iunie, în octombrie Sofia va putea ridica subiectul Schengen, împreună cu România. Cu excepția cazului în care România nu este deja separată definitiv de Bulgaria.

Într-un raport al Uniunii Libertăților Civile din Europa din 21 februarie privind statul de drept în UE, Bulgaria a fost din nou criticată pentru sistemul său de justiție, acțiunile SLAP împotriva jurnaliştilor și numirile în instituții și agenții cheie.

„Noile proiecte de amendamente la Codul de Procedură Penală și la Legea privind sistemul judiciar au potențialul de a îmbunătăți sistemul judiciar dacă vor fi adoptate. Cu toate acestea, actul legislativ cheie s-a confruntat cu o opoziție puternică din partea apărătorilor status quo-ului și nu a făcut progrese semnificative. Nu a fost examinată nici funcţionarea Inspectoratului de pe lângă Consiliul Suprem al Magistraturii, nici componenţa problematică a Consiliului Suprem al Magistraturii”, se arată în raport.

Sursa: Capital/ Rador/ Traducerea: Mirela Petrescu